Zgomotul este poluantul invizibil, care nu lasă reziduuri și este rareori raportat, dar care transformă încetul cu încetul modul în care dormim, gândim, reacționăm și trăim împreună
SANTO DOMINGO – În Republica Dominicană, o țară încărcată de sunete, zgomotul face parte atât de mult din peisajul cotidian încât abia îl observăm. Claxoane de mașini, motoare fără tobe de eșapament, magazine de la colț, duba cu reclame, muzică la volum maxim de dimineață, construcții, vecinul de la etajul cinci care vorbește cu cineva pe stradă…
Locuitorii sunt atât de obișnuiți încât „nici nu-l mai aud”. Iar tocmai normalizarea este problema.
Diagnostic cultural, problemă de sănătate
Într-un articol academic publicat de Universitatea UAPA, psihologul dominican Frances Roulet avertizează că zgomotul este cel mai cercetat poluant din perspectivă psihologică, tocmai pentru că efectele sale asupra comportamentului și sănătății mintale sunt mai evidente decât cele ale altor poluanți atmosferici.
El a afirmat, de asemenea, că în Republica Dominicană, zgomotul are un impact direct asupra calității vieții, provocând efecte dăunătoare asupra comportamentului uman și generând probleme psihologice, medicale și sociale grave.
Psihologul clinician Rafael Román, de la Centrul Calma Alma, a explicat presei locale că expunerea la zgomot provoacă tulburări de dispoziție, anxietatea fiind unul dintre primele efecte pe care le produce.
Însă Asociația Medicală Mondială subliniază că zgomotul afectează oamenii în diverse moduri: efectele sale sunt legate de sistemul nervos autonom, psihic, comunicarea orală, somn și performanță și că, fiind un factor de stres, o sarcină mai mare produce un consum mai mare de energie și o uzură mai mare.
Și dacă vorbim despre simptome specifice, Organizația Mondială a Sănătății subliniază că zgomotul nocturn reduce calitatea odihnei și poate provoca oboseală, performanțe mai scăzute și probleme de sănătate pe termen lung.
OMS mai spune că expunerea continuă este asociată cu iritabilitate, anxietate, stres psihologic și reducerea stării de bine.
Un studiu în orașul colonial
Cel mai tulburător lucru, însă, nu este zgomotul care ne deranjează, ci zgomotul care nu ne mai deranjează. Creierul învață să ignore sunetele familiare, dar daunele continuă: starea de spirit este afectată, iritabilitatea și nervozitatea cresc, chiar dacă persoana nu este conștientă de acest lucru. Cu alte cuvinte, ne adaptăm la ceva ce ne dăunează fără să ne dăm seama.
Având în vedere această situație, Universitatea Autonomă din Santo Domingo a realizat, de la începutul anului 2025, un studiu de pionierat privind poluarea fonică în Zona Colonială, condus de arhitectul doctor Héctor Castillo, de la Facultatea de Inginerie și Arhitectură, care măsoară nivelurile de zgomot generate de traficul rutier și indică faptul că, în mai multe puncte, acestea depășesc deja limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Ancheta este în desfășurare. Rezultatele sale, odată publicate, vor oferi cifre concrete cu privire la ceea ce simt mulți dominicani fără să știe cu adevărat de ce.
În oraș și acasă: soluții
Problema are rădăcini culturale și de reglementare care transcend orice clădire în parte, dar designul arhitectural poate oferi răspunsuri concrete.
Experții recomandă integrarea confortului acustic încă din etapa de proiectare: orientarea strategică a spațiilor, amplasarea zonelor de odihnă departe de sursele de zgomot, încorporarea de materiale izolatoare în pereți și tavane și adăugarea de soluții complementare de armare acustică. Nu ca un lux, ci ca un criteriu de locuibilitate.
Arhitectele Beatriz Garzón și Isabel Juárez, cercetătoare la Consiliul Național pentru Cercetare Științifică și Tehnică (CONICET) din Argentina și directoare ale Grupului Habitat Durabil și Sănătos, au petrecut ani de zile măsurând efectele zgomotului urban asupra locuințelor și au propuneri concrete.
Garzón susține că a crea și a trăi într-un habitat cu confort acustic este un drept și o obligație colectivă și că poluarea fonică deteriorează în mod direct calitatea mediului, locuibilitatea, sănătatea și productivitatea locuitorilor oricărui oraș.
În ceea ce privește soluțiile, echipa sa indică vegetația urbană ca principal instrument la scară urbană: pentru atenuarea zgomotului generat de vegetație, ar trebui utilizate bariere de cel puțin 20 de metri lățime și 14 metri înălțime, formate din copaci eterogeni, stufoși, cu frunze late, denși și veșnic verzi, cu trunchiuri groase și situați în apropierea sursei de emisie.
La nivel de reglementare, aceștia subliniază că este esențială unificarea criteriilor privind zgomotul, menținând niveluri acceptabile de intensitate acustică între 40 și 55 de decibeli, cu perioade de odihnă protejate și sancțiuni clare pentru cei care le încalcă.
Și la scara clădirii, diagnosticul grupului lor este simplu: locuințele înalte au dus lipsă de spații condiționate acustic, cu repercusiuni asupra sănătății fizice, mentale și emoționale a utilizatorilor și asupra desfășurării activităților cu un impact economic și social notabil.
Tendința aplicată în Europa o reprezintă proiectele de coridoare acustice de-a lungul drumurilor cu trafic intens, care combină panourile perforate cu amenajarea peisagistică verticală pentru a reduce zgomotul, definind în același timp identitatea mediului.
În Hamburg, de exemplu, o zonă rezidențială de lângă o linie de cale ferată a rezolvat problema folosind fațade duble și terase vitrate, fără a sacrifica estetica sau ventilația.
Tăcerea, în acest sens, devine din ce în ce mai valoroasă. Și nu doar în ceea ce privește bunăstarea: investițiile în soluții care reduc poluarea fonică nu numai că îmbunătățesc experiența în spații, dar cresc și valoarea proiectelor imobiliare.
Și pentru un sector care se confruntă cu un boom al construcțiilor precum Republica Dominicană, acesta este un argument care vorbește pe limba pieței.
Lecturi recomandate:
