Căldura a încetat să mai fie o condiție climatică sau o scuză pentru a începe o conversație și a devenit o experiență structurală care are impact asupra bunăstării
SANTO DOMINGO. – La ora zece noaptea, în casă este încă cald. Acoperișul lasă să intre căldura soarelui acumulată toată ziua, iar pereții rețin un vapor invizibil. Aerul din camera 16 este abia sesizabil; dacă este un ventilator, se învârte repede, dar mișcă doar aer cald, iar în pat, somnul este întrerupt pentru că în această țară căldura nu se termină niciodată odată cu lăsarea nopții.
Căldura afectează mult mai mult decât temperatura corpului: perturbă somnul, afectează concentrarea și alterează starea de spirit zilnică. Nopțile excesiv de calde reduc calitatea odihnei și obligă organismul să rămână alert chiar și până în primele ore ale dimineții.
În orașele tropicale dens populate, unde betonul și zincul rețin căldura ore în șir, un somn odihnitor poate deveni un privilegiu termic. Iar atunci când odihna lipsește constant, productivitatea, răbdarea și bunăstarea emoțională au de suferit și ele. Iar acest an ar putea fi și mai rău.
Ce urmează
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, NOAA, a avertizat luna aceasta că există o probabilitate de 82% de dezvoltare a fenomenului El Niño, un fenomen asociat de obicei cu temperaturi mai ridicate în diferite regiuni ale planetei între mai și iulie 2026, existând posibilitatea de a se intensifica spre sfârșitul anului.
Însă căldura extremă nu depinde doar de climă. Depinde și de modul în care sunt construite orașele și casele, iar aici începe o altă problemă, una care se simte în liniște în primele ore ale dimineții, când betonul și zincul continuă să radieze căldura absorbită în timpul zilei.
Un studiu publicat în aprilie 2025 de revista științifică Sustainability, axat pe locuințele sociale din Republica Dominicană, a concluzionat că confortul termic din locuințe influențează direct sănătatea, bunăstarea, productivitatea și consumul de energie al oamenilor.
Cercetarea (Evaluarea strategiilor pasive pentru atingerea confortului higrotermic în clădirile de locuințe sociale din Republica Dominicană) avertizează, de asemenea, că Republica Dominicană are încă puține studii axate pe performanța termică a locuințelor vulnerabile.
Cercetarea a analizat ventilația, temperatura și materialele de construcție și a descoperit un model familiar milioanelor de dominicani, deși rareori descris științific: multe case rețin căldura ore întregi după apusul soarelui.
În cartierele dens populate din Santo Domingo și din alte orașe, unde betonul a înlocuit terasele și copacii, căldura pare să rămână prinsă între pereți.
Odihna depinde de dimineața devreme
Există zile și locuri în care a dormi înseamnă a deschide uși, a muta saltele în sufragerie sau a porni aerul condiționat sau un ventilator toată noaptea, chiar și atunci când factura la electricitate este deja greu de plătit. În cele din urmă, căldura ajunge să ne dicteze rutina și cheltuielile casnice.
Unele familii gătesc mai târziu pentru a evita creșterea temperaturii interioare. Copiii transpiră în timp ce își fac temele. Adulții se trezesc epuizați. Oamenii descriu iritabilitate, dureri de cap sau oboseală constantă după nopți de somn fragmentat.
Problema nu este doar temperatura exterioară, ci modul în care casa o absoarbe și o reține.
Un alt studiu, axat pe arhitectura vernaculară dominicană, a constatat că înlocuirea materialelor tradiționale, cum ar fi acoperișul de paie, cu acoperișuri din zinc sau beton a modificat semnificativ condițiile de confort termic din interiorul locuințelor. (researchgate.net)
Timp de decenii, o mare parte din Caraibe au construit locuințe concepute pentru a face față căldurii: tavane înalte, umbră, ventilație încrucișată, terase, verande și materiale mai puțin agresive din punct de vedere termic.
Însă urbanizarea rapidă a modificat această logică prin construirea mai multor clădiri din beton, a mai puținilor copaci, a mai multor apartamente etanșe, a unei circulații mai reduse a aerului și a mai multor suprafețe care stochează căldura în timpul zilei și o eliberează lent noaptea.
Orașul modern a început să se încălzească chiar și după apusul soarelui, iar căldura a încetat să mai fie doar o condiție climatică, devenind și o experiență structurală care are impact asupra bunăstării.
În Santo Domingo, trebuie doar să te plimbi noaptea prin zone dens urbanizate ca să o simți: pe străzi pavajul radiază căldură, clădirile expulzează aer cald din aparatele de aer condiționat, iar înăuntru, în camere, căldura pare nemișcată.
Amenințarea unui nou fenomen El Niño vine într-un moment global deosebit de delicat. Diverse organizații internaționale au avertizat că ultimii ani au fost printre cei mai călduroși din istorie și că valurile de căldură nocturne devin mai frecvente și mai intense.
În orașele tropicale și inegale, acest fenomen nu este resimțit în mod egal de toată lumea, deoarece există cei care pot climatiza o casă întreagă și există cei care așteaptă până la trei dimineața pentru a simți în sfârșit o briză minimă venind pe fereastră.
Pentru că adevărata dramă a căldurii din Caraibe nu se întâmplă întotdeauna sub soare; se agravează adesea noaptea, când casa nu reușește să se răcorească.
Lecturi recomandate:
