Progresele în cercetarea aplicată și managementul teritorial, conduse de Institutul Tehnologic din Santo Domingo și Fundația Grupul Puntacana, consolidează o abordare sistemică a managementului sargasului, bazată pe dovezi științifice, inovație tehnologică și coordonare multisectorială
SANTO DOMINGO. – Dezvoltarea unor soluții pentru sosirea masivă a sargasului pe coastele țării, atât din mediul academic, cât și din managementul privat, marchează un punct de cotitură în modul în care Republica Dominicană se confruntă cu această problemă din ce în ce mai presantă.
Tranziția nu mai este doar despre atenuarea impactului asupra mediului, ci despre adaptarea economică și tehnologică la un fenomen care redefinește relația dintre coastă, turism și investițiile imobiliare.
Abordarea sargasului în Republica Dominicană a încetat să mai fie exclusiv operațională și a devenit un domeniu activ de cercetare științifică aplicată, unde universitățile locale și fundațiile private dezvoltă soluții, de la caracterizarea ecologică a algelor până la valorificarea lor industrială.
În acest ecosistem, se remarcă Institutul Tehnologic din Santo Domingo (INTEC) și Fundația Grupului Puntacana, doi actori care și-au asumat roluri complementare: unul din cercetarea academică, iar celălalt din aplicarea în teritoriul turistic.
INTEC: de la diagnostic la economie
Institutul Tehnologic din Santo Domingo (INTEC) a dezvoltat o linie susținută de cercetare asupra sargasului de pe coastele dominicane, cu accent pe compoziția sa, impactul asupra mediului și posibilele utilizări productive.
Una dintre cele mai relevante descoperiri documentează prezența metalelor grele în sargasul care ajunge pe plajele țării, inclusiv arsenic, fier, zinc, nichel și plumb, detectate în probe colectate în mai multe puncte de-a lungul coastei dominicane, inclusiv Bávaro și Punta Cana.
Studiul avertizează că unele niveluri de arsenic găsite depășesc referințele internaționale pentru utilizări agricole sau alimentare, ceea ce limitează utilizarea lor directă fără tratament prealabil.
Dincolo de diagnosticare, INTEC a promovat o agendă de cercetare aplicată. În 2025, instituția a participat la coordonarea proiectelor finanțate de Fondul Prezidențial Special pentru Cercetarea Sargassum, care a alocat 59,2 milioane de dolari dominicani pentru nouă inițiative științifice dezvoltate de cinci universități dominicane.
Aceste investigații au ca scop transformarea sargasului în materii prime precum biocombustibili, îngrășăminte, materiale de construcții și produse agricole.
Abordarea marchează o schimbare semnificativă: de la problema de mediu la potențialul lanț valoric.
Cooperare internațională
Proiectul ResAgro-Sargasso, coordonat de INTEC și finanțat prin cooperare internațională, a consolidat o rețea științifică cu participarea universităților din Europa și Caraibe.
Rezultatele acestei cercetări au fost prezentate la One Ocean Science Congress 2025, unul dintre principalele forumuri globale dedicate oceanelor, cu accent pe transformarea sargasului într-o oportunitate pentru dezvoltare durabilă.
De la deșeuri la biorafinărie
În paralel, INTEC a înregistrat progrese în cercetarea gazificării hidrotermale, o tehnologie care permite transformarea sargasului în produse de mare valoare în cadrul schemelor de biorafinărie.
Aceste dezvoltări, prezentate în 2025 în colaborare cu instituții internaționale și publicate pe site-ul academiei, includ:
• caracterizarea chimică a algelor colectate pe coastele dominicane
• conversia în energie și compuși chimici
• procese care vizează maximizarea valorii economice și reducerea impactului asupra mediului
Însăși instituția a declarat că scopul este de a transforma sargasul în „molecule de mare valoare” cu potențial în sectoarele industriale.
De la laborator la coastă: cercetare aplicată
INTEC a dezvoltat, de asemenea, proiecte de colaborare internațională și regională, inclusiv inițiative privind monitorizarea sargasului, valorificarea biomasei și integrarea cu sectoarele productive.
În 2025, instituția a prezentat proiecte de cercetare în cadrul unor foruri științifice internaționale axate pe soluții pentru gestionarea sargaselor în Caraibe, în coordonare cu actori academici din Franța, Mexic și Caraibe insulare.
Această abordare reflectă o tendință în creștere în regiune: sargasul nu este considerat doar o amenințare, ci și o potențială materie primă în lanțurile industriale emergente.
Fundația Grupului Puntacana: soluții operaționale
Pe coasta de est a țării, Fundația Puntacana Group a dezvoltat unul dintre cele mai avansate modele de gestionare practică a sargasului din Caraibe, într-o strategie care combină colectarea în mare deschisă, participarea comunității, experimentarea tehnologică și valorificarea biomasei.
Unul dintre proiectele lor pilot a implicat pescarii locali în sisteme de colectare marină, reușind extragerea a peste 4.000 de metri cubi de sargas înainte ca acesta să ajungă pe coastă.
Modelul folosește ambarcațiuni artizanale adaptate cu tehnologie de colectare a apei, ceea ce reduce încărcătura pe plajă și, în unele cazuri, facilitează utilizarea materialului.
Potrivit fundației, această abordare nu numai că atenuează impactul turismului, dar generează și venituri alternative pentru comunitățile de pescari, integrând fenomenul într-o economie circulară emergentă.
Un ecosistem științific în construcție
Atât INTEC, cât și Fundația Grupului Puntacana fac parte dintr-o rețea mai amplă de cercetare și cooperare, cunoscută sub numele de SARGARD, formată din universități dominicane și actori publici și privați.
Această rețea a fost concepută ca o platformă pentru:
• cercetare științifică coordonată
• dezvoltarea tehnologiilor de atenuare
• explorarea utilizărilor productive ale sargasului
• colaborarea cu sectorul turistic
Avansul simultan al cercetării academice și al inovării aplicate relevă o schimbare de orientare în țară:
• INTEC: analizează problema din perspectiva științei și a toxicologiei mediului
• Fundația Puntacana Group: testează soluții operaționale în sectorul turistic
• Statul și sectorul privat: încep integrarea fenomenului în politici și costuri operaționale
Luate împreună, aceste inițiative indică o concluzie comună: sargasul a încetat să mai fie un eveniment sezonier și a devenit o componentă structurală a sistemului costier dominican și, prin urmare, abordarea trebuie să fie sistemică, structurală și multisectorială.
Lecturi recomandate:
