Rezoluția ONU vine după anul cu cel mai mare volum de sargas înregistrat vreodată de la începutul măsurătorilor științifice sistematice.
SANTO DOMINGO. – Din aprilie până în octombrie 2025, Caraibe s-au confruntat cu cea mai mare acumulare de sargas înregistrată vreodată în regiune, iar datorită unei inițiative a Republicii DominicaneAdunarea Națiunilor Unite pentru Mediu rezoluție specifică pentru a aborda proliferarea masivă a acestei macroalge.
Pentru Republica Dominicană și țările din regiune a căror economie se bazează pe turism, provocarea constă în cuantificarea pagubelor, valorificarea sprijinului internațional și pregătirea pentru o problemă care nu mai este excepțională.
În 2025, sargasul a încetat să mai fie un fenomen sezonier și a devenit un semn de avertizare regional cu impact global.
Un record istoric în inima Caraibelor
Conform datelor de la laboratorul oceanografic al Universității din Florida de Sud (USF), care monitorizează așa-numita Mare Centură Atlantică de Sargase folosind imagini din satelit, peste 37 de milioane de tone metrice de sargase au fost detectate plutind în Atlanticul tropical, Marea Caraibelor și Golful Mexic în primăvara și vara anului 2025.
Acesta este cel mai ridicat nivel observat din 2011, anul în care au început înregistrările moderne. Centura de sargase, care se întinde pe mii de kilometri din Africa până în Caraibe, a atins o fără precedent, având un impact direct asupra insulelor și țărilor de coastă din regiune.
Republica Dominicană nu a făcut excepție. Mai multe zone de coastă s-au confruntat cu afluxuri intense și recurente de alge marine, obligând hotelurile, municipalitățile și autoritățile să desfășoare operațiuni continue de curățare, cu un cost aproximativ de 70.000 USD pe lună.
Costul pe care nimeni nu l-a raportat
În ciuda magnitudinii fenomenului, încă nu există o estimare oficială consolidată a impactului economic al sargasului în Republica Dominicană în cursul anului 2025, iar această lipsă de informații contrastează cu importanța strategică a turismului de coastă pentru economia națională.
Experiențele anterioare din Caraibe oferă indicii îngrijorătoare. În anii trecuți de proliferare ridicată, țările din regiune au cheltuit zeci de milioane de dolari exclusiv pentru colectarea și eliminarea sargasului, fără a include pierderile indirecte, cum ar fi anulările, reducerea gradului de ocupare a hotelurilor sau impactul asupra pescuitului.
În cazul Republicii Dominicane, contrastul este izbitor: 2025 a fost, de asemenea, unul dintre cei mai buni ani pentru turism în ceea ce privește sosirile de vizitatori.
Totuși, se pune o întrebare incomodă pentru analiza economică: cu cât mai mare ar fi fost această performanță fără impactul sargasului asupra plajelor exploatate de turism?
Costurile acestui fenomen nu apar întotdeauna în situațiile financiare oficiale. Acestea sunt diluate între cheltuieli operaționale suplimentare, eforturi municipale, lucrări neînregistrate și daune aduse reputației, care sunt greu de măsurat, deși reale.
Dincolo de turism: sănătate și ecosisteme
Impactul sargasului depășește cu mult estetica plajelor. Pe măsură ce se descompune, macroalgele eliberează gaze precum hidrogen sulfurat și amoniac, care sunt asociate cu probleme respiratorii, dureri de cap și impacturi negative asupra comunităților de coastă.
Dintr-o perspectivă de mediu, acumularea masivă reduce nivelurile de oxigen din apă, afectând recifele de corali, straturile de iarbă marină și zonele de pescuit artizanal. Pe termen lung, aceste efecte erodează fundamentul ecologic care susține atât turismul, cât și securitatea alimentară în zonele de coastă.
Un punct de cotitură
Adunarea Națiunilor Unite pentru Mediu a adoptat prima rezoluție globală privind sargasul, promovată de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Dominicane împreună cu alte țări din Caraibe.
Textul recunoaște sargasul ca o problemă de mediu, economică și socială de amploare globală și însărcinează Programul Națiunilor Unite pentru Mediu cu pregătirea de rapoarte tehnice, coordonarea cercetării științifice și consolidarea cooperării internaționale.
Rezoluția deschide calea către finanțare, transfer de tehnologie, sisteme de avertizare timpurie și cele mai bune practici de management, elemente cheie pentru țările extrem de expuse, precum Republica Dominicană.
Vine răspunsul internațional la timp?
Cel mai revelator fapt este momentul în care a fost adoptată: rezoluția a fost adoptată după cel mai extrem an înregistrat vreodată. Acest lucru îi întărește urgența, dar reprezintă și o provocare mai mare, deoarece oamenii de știință avertizează că creșterea populației de sargas este legată de schimbările curenților oceanici, de creșterea nutrienților și de variabilitatea climatică.
Cu alte cuvinte, înregistrările din 2025 s-ar putea să nu fie excepționale, ci mai degrabă parte a unei noi normalități.
Pentru Republica Dominicană, sargasul nu mai poate fi tratat ca o urgență ocazională. Este un risc structural care necesită date economice clare, planificare interinstituțională și o strategie pe termen lung.
Rezoluția ONU reprezintă o realizare diplomatică semnificativă. Provocarea acum este de a traduce acest sprijin internațional în acțiuni concrete înainte ca recordul de anul viitor să fie din nou doborât.
