Până în iunie, economia dominicană a înregistrat o creștere de 6,4% față de anul precedent, cea mai mare creștere a anului, iar construcțiile au reprezentat numai aproape 30% din această creștere
SANTO DOMINGO – Datele arată că sectorul construcțiilor nu numai că a ținut pasul cu creșterea economiei dominicane în prima jumătate a anului 2026, dar a alimentat-o. În timp ce țara în ansamblu a crescut cu 4,5%, sectorul a crescut cu 6,7%, impulsionat de o creștere de 22,6% a creditelor față de anul precedent, adăugând peste 34 de miliarde de dolari dominicani față de iunie 2025.
Datele care au relevat această valoare au venit în urma publicării Indicatorului Lunar al Activității Economice (IMAE), de la Banca Centrală, care a arătat o expansiune de 6,4% față de anul precedent până în iunie, cea mai mare creștere a anului, iar construcțiile au reprezentat singure aproximativ 30% din această creștere.
Banca Centrală însăși a descris totalul acumulat pentru semestru ca fiind mai mult decât dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, dar această comparație generală este insuficientă în comparație cu ceea ce arată defalcarea sectorială: construcțiile nu numai că au condus, dar au făcut-o cu o marjă pe care niciun alt sector nu a atins-o.
Banca Centrală însăși a defalcat performanța sectorului pe segmente ale anului: între ianuarie și mai, construcțiile au acumulat o creștere de 5,1% față de anul precedent; în iunie, izolat, această rată a crescut la 14,9%, cea mai mare dintre toate lunile înregistrate până în prezent în 2016.
Trimestrul aprilie-iunie, luat în ansamblu, s-a închis la 6,7% față de anul precedent, exact aceeași rată ca rata cumulată pentru cele șase luni complete, ceea ce sugerează că creșterea din iunie nu a distorsionat tendința, ci mai degrabă a consolidat-o.
Ce a lăsat în urmă anul 2025
Însăși seria lunară IMAE, care însoțește raportul, arată un an 2025 neregulat și slab, cu luni precum octombrie (0,2%), februarie (0,7%) sau iunie ale aceluiași an (1,1%) abia peste stabilitatea economică.
Acesta a fost terenul de pe care a pornit redresarea: un an marcat de o politică monetară restrictivă care a urmărit să limiteze inflația și care, pe parcurs, a răcit atât creditul, cât și execuția proiectelor de construcții.
Anul 2026 prezintă o traiectorie diferită lună de lună: 3,5% în ianuarie, 3,9% în februarie, 5,1% în martie, 3,8% în aprilie, 4,7% în mai și 6,4% în iunie. Nicio lună din 2026 nu a scăzut sub cea mai proastă lună din 2025, iar decalajul dintre cei doi ani s-a mărit în loc să se reducă.
De unde vine creditul?
Banca Centrală a atribuit această finanțare executării proiectelor de investiții private și unui dinamism sporit în investițiile publice, în conformitate cu execuția bugetară a articolului de cheltuieli de capital al Guvernului, pe care însuși ministrul Finanțelor și Economiei îl evidențiase recent.
Declarația adaugă, de asemenea, un element de date rareori cuantificat, dar care confirmă amploarea revenirii: o creștere notabilă a vânzărilor principalelor materii prime pentru construcții, reflectând legăturile productive ale sectorului cu restul economiei.
O revenire care nu este singulară
Deși a fost sectorul cu cea mai mare pondere relativă, construcțiile nu au fost singurul sector remarcabil în iunie, mineritul crescând cu 18,1% față de anul precedent, asociat cu volume mai mari de extracție de aur și argint pe o piață internațională favorabilă; serviciile financiare au avansat cu 13,1%; iar educația și serviciile profesionale au crescut cu 8,9%, respectiv 8,7%.
Chiar și așa, niciunul dintre aceste sectoare nu are ponderea sau efectul în lanț pe care îl exercită construcțiile asupra industriei de factori de producție, asupra ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra pieței imobiliare în sine.
Banca Centrală și-a încheiat raportul cu un avertisment fundamental: revenirea a avut loc într-un mediu internațional marcat de tensiuni geopolitice care au crescut prețurile petrolului și tarifele de transport, punând presiune asupra costurilor de producție la scară globală.
În ciuda acestui fapt, instituția monetară a susținut că economia dominicană are fundamente solide, un sistem financiar stabil și un sector privat rezistent, susținute de coordonarea dintre politica monetară și cea fiscală.
Lecturi recomandate:
