Îl veți găsi în Granada și vă va impresiona cu palatele, grădinile și curtea leilor.
Spania se mândrește cu 49 de situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Această listă impresionantă de monumente și minuni arhitecturale prezintă bogata moștenire culturală a țării. Dintre toate acestea, Alhambra din Granada este cea mai vizitată. Granada în sine este unul dintre cele mai frumoase orașe ale Spaniei, renumit pentru această capodoperă incredibilă, precum și pentru Catedrala sa, Capela Regală, cartierele Albaicín și Sacromonte, unele dintre cele mai bune puncte de belvedere din Spania și barurile sale tradiționale de tapas.
În orice caz, dintre toate aceste locuri, iese în evidență Alhambra, un complex monumental alcătuit din palate, fortărețe, biserici și grădini, care primește în medie trei milioane de vizitatori în fiecare an.
Dimensiunile sale, arhitectura, istoria, amplasarea strategică pe dealul al-Sabika, cu vedere la Albaicín și cu Sierra Nevada în fundal, fac din acest loc o parte integrantă a peisajului și istoriei Granadei.
Alhambra, considerată a opta minune a lumii, înseamnă „castel roșu” și este o citadelă, un palat și o fortăreață arabă fără precedent.
A fost conceput pentru a demonstra orașului puterea dinastiei Nasride și astfel încât monumentul său vedetă să poată fi văzut din aproape orice punct al Granadei.
Povestea lor
După dizolvarea Califatului de Cordoba în 1031, teritoriul ocupat de musulmani a fost împărțit în regate taifa, care au cedat în cele din urmă în fața trupelor creștine în secolul al XII-lea.
Timp de două sute de ani, Regatul Granadei a rămas singura vestigie a puterii musulmane în Peninsula Iberică. Fondatorul dinastiei Nasride, Al-Ahmar, a ordonat construirea Alhambrei și a mutat reședința regală din Albaicín în acest nou complex. Atunci Granada a intrat în perioada sa de cea mai mare splendoare artistică.
Zidurile și apeductul Alhambrei sunt cea mai veche parte a orașului palatin. Mai târziu, au fost construite Alcazaba și turnurile principale. În secolul al XIV-lea, au fost ridicate cele trei palate nazarine: Mexuar, Comares și Palatul Leilor.
În urma Reconquistei din 1492, monarhii catolici au efectuat mai multe reforme și au construit Mănăstirea San Francisco. Mai târziu, nepotul lor, împăratul Carol al V-lea, a ordonat construirea unui palat care să-i poarte numele.
Între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Alhambra a suferit o perioadă de neglijență de aproape o sută de ani, până când trupele franceze ale lui Napoleon au ocupat o parte din palat și aproape l-au distrus.
În cele din urmă, în 1870, Alhambra a devenit proprietatea statului și a fost declarată Monument Național.
Ce să vezi în Alhambra
Orașul curtean Alhambra este alcătuit din mai multe zone care îndeplinesc funcții diferite:
Alcazaba
Este cea mai veche parte și este situată în cel mai înalt punct al dealului. Funcția sa era pur militară, deși se crede că ar fi putut servi ca reședință regală la un moment dat. Alcazaba este o fortăreață mare protejată de ziduri, unde se află cele patru turnuri principale ale Alhambrei. De pe acestea, veți avea o vedere privilegiată asupra întregului oraș.
În Alcazaba se află Plaza de Armas, care în prezent prezintă fundațiile caselor arabe care au oferit servicii armatei, precum și câteva temnițe și o frumoasă zonă de grădină.
Palatele Nasride
Fiecare dintre cele trei palate este asociat cu o anumită epocă și un rege nazrid:
- Palatul Mexuar: Este cel mai vechi dintre cele trei și, prin urmare, cel mai prost conservat. Regele Ismail I a ordonat construirea sa și l-a folosit pentru întâlniri politice și pentru administrarea justiției. Sala principală este plină de plăci și zăbrele originale valoroase.
- Palatul Comares, cunoscut și sub numele de Divan, este construit în jurul Curții Mirților. Piscina sa principală este una dintre cele mai faimoase imagini ale Alhambrei. Trei monarhi au fost implicați în construcția sa. Găzduiește faimoasa Sală a Tronului, unde se desfășura politica, și săli unde se țineau festivități.
Sursa: Site-ul oficial/El Español
