Predica celor șapte cuvinte de pe urmă a făcut o legătură între criza socială, presiunea economică și degradarea mediului și a ridicat necesitatea aplicării legislației existente privind resursele naturale
SANTO DOMINGO. – Predica din 2026 a celor șapte cuvinte de pe urmă a servit Bisericii Catolice pentru a prezenta un diagnostic, axat pe violență, condiții economice, funcționarea instituțională și valorile sociale, cu referiri la domenii ale managementului public.
De-a lungul celor șapte reflecții, citite de preoți, un diacon și o călugăriță, discursul a identificat probleme precum criminalitatea, insecuritatea, feminicidele, costul ridicat al vieții, șomajul, corupția și impunitatea, precum și deficiențele din sistemele de sănătate și educație, prezentate ca factori care afectează calitatea vieții populației.
Cele șapte piese mențin un model general de evidențiere, fără individualizarea responsabilităților, nu citează politici specifice, ci descriu eșecuri în domenii care corespund Statului, ceea ce constituie o punere sub semnul întrebării a managementului public.
În problemele de mediu, predica introduce o abordare mai concretă, subliniind necesitatea aplicării legislației actuale pentru a combate defrișările, poluarea și gestionarea deșeurilor.
În al șaselea cuvânt, citit de diaconul Juan Evangelista Rivas Morillo, predica a inclus o referire directă la de mediu , abordând „maltratarea ecologică” din Republica Dominicană. A identificat defrișările, poluarea, gestionarea inadecvată a deșeurilor și deteriorarea surselor de apă, solicitând măsuri concrete precum consolidarea reîmpăduririi, promovarea reciclării, protejarea resurselor de apă și educarea populației.
În acest context, se stabilește necesitatea aplicării cu strictețe a Legii 64-00 privind mediul și resursele naturale și se subliniază că răspunsul trebuie să implice cetățenii, companiile și autoritățile.
Structura piesei permite o citire progresivă a mesajului: primele cuvinte introduc referințe la violență, excluziune și deteriorarea structurii sociale; cuvintele din mijloc abordează deficiențele materiale și condițiile economice; iar al șaselea cuvânt încorporează un bilanț al realității descrise, inclusiv problemele structurale din diferite sectoare.
Al șaptelea cuvânt, „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul” (Luca 23:46), a fost citit de sora Lourdes Martínez Arcángel, care și-a concentrat reflecția asupra încrederii în Dumnezeu și a abandonului ca temelie a credinței. În discursul său, ea a vorbit și despre problemele sociale actuale și a avertizat asupra erodării valorilor în societatea dominicană.
Călugărița a subliniat lipsa de bunătate în relațiile umane, creșterea violenței și impactul conținutului difuzat pe rețelele de socializare și în muzica urbană. În acest context, ea a cerut „vindecarea limbajului” și modificarea comportamentelor care afectează armonia socială.
De asemenea, el a îndemnat autoritățile să reglementeze conținutul muzical pe care l-a descris ca fiind dăunător copiilor și tinerilor, considerând că acesta influențează comportamente care afectează stabilitatea familiei și valorile etice.
Discursul s-a încheiat cu un apel la încredere în Dumnezeu în contextul situației sociale, sugerând că această încredere ar trebui să se traducă în acțiuni concrete care vizează o societate mai dreaptă.
În ansamblu, Predica celor Șapte Cuvinte de Ultimă prezintă o lectură a realității naționale din perspectiva Bisericii, cu accent pe problemele și valorile sociale și cu propuneri care includ îndemnuri la acțiune atât la nivel individual, cât și instituțional.
Lecturi recomandate:
