În sectorul construcțiilor, folosim adesea termenii de supraveghere, inspecție și audit ca și cum ar reprezenta aceeași funcție. Deși sunt legate de controlul unui proiect și se pot suprapune în anumite acțiuni, din punct de vedere tehnic nu au același domeniu de aplicare și nici nu implică aceleași responsabilități.
Înțelegerea diferențelor dintre acestea ne permite să stabilim cine controlează execuția lucrării, cine efectuează verificările corespunzătoare și cine asigură respectarea obligațiilor care pot transcende sfera strict constructivă.
În Republica Dominicană, există o referință normativă fundamentală pentru controlul execuției construcțiilor: Regulamentul R-004 pentru Supravegherea și Inspecția Generală a Lucrărilor, care face parte din cadrul actual de reglementare tehnică pentru construcții. Însuși titlul său stabilește o primă clarificare: reglementează în mod expres supravegherea și inspecția.
Supervizare: monitorizarea execuției lucrării
Supervizarea reprezintă monitorizarea tehnică exercitată asupra procesului de construcție pentru a verifica dacă ceea ce a fost executat corespunde planurilor, specificațiilor, standardelor, procedurilor și obligațiilor stabilite pentru proiect.
Nu se limitează la observarea rezultatului final. Însoțește dezvoltarea construcției și permite controlul materialelor, procedurilor, calității execuției, testelor și încercărilor.
În termeni practici, supravegherea înseamnă monitorizarea și controlul modului în care se desfășoară munca.
Inspecție: verificarea conformității în diferite etape
Acest lucru are o importanță deosebită în cadrul R-004. Pentru clădirile private, regulamentul stabilește inspecția oficială în diferite etape ale procesului de construcție.
Această funcție constituie o acțiune de verificare prin care se verifică dacă anumite lucrări sau etape răspund cerințelor tehnice și de reglementare aplicabile.
În timp ce supravegherea face parte din monitorizarea și controlul executării unui proiect, inspecția oficială constituie un mecanism de verificare de către autoritatea competentă, în conformitate cu procedurile stabilite. Prin urmare, supravegherea unui proiect nu înlocuiește inspecțiile oficiale corespunzătoare.
Auditul: o dimensiune diferită a controlului
R-004 nu definește supravegherea ca o entitate terță cu o definiție echivalentă cu supravegherea și inspecția. Cu toate acestea, funcția de Supraveghere și Supraveghere a Lucrărilor există oficial în cadrul structurii instituționale a Ministerului Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (MOPC).
Domeniul său de aplicare include controale legate de executarea corespunzătoare, condițiile contractuale, specificațiile tehnice, standardele aplicabile, calitatea și siguranța, precum și, în sfera publică, protejarea activelor și responsabilitatea.
Prin urmare, procesul de auditare poate merge dincolo de verificarea strict tehnică pentru a include, în conformitate cu competențele și contractul corespunzător, controlul respectării altor obligații legate de proiect.
Domeniul său de aplicare va depinde de natura lucrării și de competențele acordate persoanei care o execută.
Putem rezuma aceste trei concepte după cum urmează, fără a intenționa să înlocuim definițiile și atribuțiile stabilite de reglementări:
Supervizare: monitorizarea și controlul tehnic al execuției lucrării
Inspecție: verificarea respectării condițiilor tehnice și de reglementare în etapele corespunzătoare, inclusiv inspecția oficială prevăzută de R-004.
Supraveghere: monitorizarea respectării obligațiilor aferente proiectului în cadrul domeniului de aplicare contractual sau instituțional corespunzător.
Definirea corectă a cine supraveghează, cine inspectează și cine auditează permite delimitarea responsabilităților și consolidează transparența și controlul proiectelor.
Calitatea unui proiect de construcție nu depinde doar de cine execută lucrarea. Depinde și de rigoarea cu care lucrările respective sunt supravegheate, inspectate, documentate și, atunci când este cazul, auditate.
Lecturi recomandate:
