De Melchor Alcántara Damir
Special pentru El Inmobiliario
Industria construcțiilor trece printr-una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Recentele închideri de proiecte ordonate de Ministerul Locuințelor și Construcțiilor (MIVED) au declanșat semnale de alarmă în întregul sector. În doar câteva zile, 15 proiecte de construcții au fost oprite sumar, adesea prin decizia unilaterală a unui inspector, fără a se acorda companiilor dreptul fundamental de a rectifica eroarea, de a-și prezenta apărarea sau de a contesta măsura.
Această practică este îngrijorătoare deoarece lasă companiile complet lipsite de apărare și creează un climat de incertitudine juridică incompatibil cu investițiile. Niciun sector productiv nu poate supraviețui atunci când este lipsit de mecanisme clare de reparare a daunelor și expus riscului ca proiectele de construcții, cu toate investițiile și locurile de muncă pe care le implică, să fie oprite fără avertisment.
Acest mediu de reglementare este agravat de o situație financiară care paralizează industria. Guvernul a efectuat deja două plăți mari de fonduri din rezerva legală obligatorie, cea mai recentă fiind de 81 de miliarde de pesos. Cu toate acestea, aceste resurse nu s-au tradus într-o ușurare pentru sector, deoarece ratele dobânzilor la creditele ipotecare și la finanțarea proiectelor rămân aproape de 20%.
Cum se poate explica faptul că fondurile acordate băncilor private fără costuri financiare ajung să devină împrumuturi aproape prohibitiv de scumpe pentru familii și dezvoltatori? Răspunsul este clar: nu există un sistem adecvat de canalizare. Dacă scopul este stimularea construcțiilor și extinderea accesului la locuințe, aceste resurse ar trebui canalizate direct prin băncile de stat, cu rate ale dobânzii cu adevărat accesibile, de o singură cifră. Aceasta ar fi o schimbare reală.
Însă problema depășește sfera creditului. Materia primă a construcțiilor este stabilitatea macroeconomică, iar în acest domeniu, realitatea este din ce în ce mai îngrijorătoare. Moneda națională s-a devalorizat rapid, trecând de la 58 la 64 de pesos pe dolar în doar câteva luni. Deficitul fiscal crește necontrolat, în timp ce bugetul public este consumat de cheltuielile curente. O posibilă reformă fiscală este propusă ca soluție, ceea ce reprezintă o măsură recesionistă, cel puțin în faza sa inițială. Această combinație erodează încrederea, crește costul materialelor de construcție și limitează planificarea de noi proiecte.
La aceasta se adaugă o provocare internațională care trece adesea neobservată: concurența cu alte piețe imobiliare. De ani de zile, un procent ridicat din vânzările de proprietăți imobiliare din Republica Dominicană au fost realizate pe piețe străine. Cu toate acestea, avem din ce în ce mai puține instrumente pentru a concura cu destinații cu impact ridicat care au adoptat politici moderne de atragere a investitorilor.
Un exemplu clar este statul Florida, unde guvernatorul Ron DeSantis a eliminat impozitele pe proprietate și impozitele pe veniturile din chirii, creând un mediu extrem de competitiv. În mod similar, alte piețe internaționale oferă rate ale dobânzii extrem de mici pentru cei care doresc să investească în imobiliare. Conform statisticilor, o parte semnificativă a acestei piețe are o înclinație naturală de a investi în Republica Dominicană, dar ajunge să aleagă aceste destinații datorită avantajelor lor comparative.
Construcțiile sunt unul dintre principalii motoare ale economiei dominicane. Nimic nu stimulează economia mai mult decât acest sector. Acesta generează locuri de muncă, stimulează locuințele, energizează multiple lanțuri de producție și oferă infrastructură pentru dezvoltarea țării. În ultima vreme, a devenit chiar un generator de valută. Cu toate acestea, nicio industrie nu poate supraviețui într-un mediu cu reglementări arbitrare, finanțare inaccesibilă, instabilitate macroeconomică și o pierdere a competitivității în comparație cu piețele care operează cu politici mai strategice.
Din cadrul Observatorului Național al Industriei Construcțiilor (ONIC), facem apel la autorități să reflecteze și să își corecteze cursul. Sunt necesare un cadru de reglementare echitabil și previzibil, un sistem de finanțare cu adevărat funcțional și politici economice capabile să mențină stabilitatea și competitivitatea internațională. Numai așa putem susține sectorul care, mai mult decât cărămizi și armături, construiește progres pentru Republica Dominicană.
Autorul este președintele Observatorului Național al Industriei Construcțiilor (ONIC).
Opiniile exprimate în acest articol sunt responsabilitatea exclusivă a autorului.
