Două treimi din investițiile străine directe (ISD) din prima jumătate a anului, aproximativ 2.194,6 milioane USD, au corespuns noilor aporturi de capital, potrivit Băncii Centrale
SANTO DOMINGO. – La patru luni după ce Fitch Ratings a modificat perspectiva de credit a Republicii Dominicane de la pozitivă la stabilă și a avertizat că un șoc petrolier suficient de puternic ar putea determina Banca Centrală să majoreze ratele dobânzilor înainte de sfârșitul anului 2026, datele arată două mișcări simultane: rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate de mai multe bănci a crescut timp de trei zile consecutive, în timp ce investițiile străine directe nu numai că nu au scăzut, dar au crescut de fapt în prima jumătate a anului.
Coincidența nu ne permite să stabilim o relație cauzală între cele două fenomene, dar ridică o întrebare relevantă pentru investițiile străine: ce efect ar avea asupra deciziilor viitoare de capital un scenariu în care costul finanțării și riscurile asociate prețurilor internaționale ale petrolului cresc simultan?.
În aprilie 2026, Fitch Ratings a redus perspectiva de credit a Republicii Dominicane de la pozitivă la stabilă și a menținut ratingul suveran la BB-, o decizie care nu a reprezentat o reducere a ratingului, ci a modificat evaluarea pe care agenția a făcut-o cu privire la traiectoria riscului de credit al țării.
O rubrică de opinie semnată de Daniel Toribio, economist și fost ministru de finanțe, publicată în Acento și Hoy, a descris decizia drept un „avertisment” care, deși nu implică „un colaps imediat”, nu este nici „o formalitate nesemnificativă”, deoarece ar putea afecta încrederea, costul creditului și percepția riscului.
Ratingul suveran are și o dimensiune legată de strategia financiară a statului: Ministerul Finanțelor și Economiei, în documentul său „Drumul către gradul de investiții”, utilizează evaluările Fitch, Moody's și Standard & Poor's ca referințe pentru a măsura progresul Republicii Dominicane către gradul de investiții și subliniază că atingerea acestei categorii contribuie la reducerea costurilor de finanțare pe piețele internaționale.
În prezent, toate cele trei agenții mențin țara sub această categorie: raportul trimestrial privind riscul de țară al Secretariatului Executiv al Consiliului Monetar Central American, actualizat până în iunie 2026, înregistrează un rating de BB- la Fitch, Ba2 la Moody's și BB la Standard & Poor's.
Potrivit Diario Libre, citând raportul Fitch, agenția de rating a bazat schimbarea perspectivei, printre alți factori, pe faptul că creșterea economică a Republicii Dominicane a scăzut sub media sa istorică, cu o expansiune de 2,1% în 2025, și a subliniat slăbiciunea unor sectoare precum construcțiile și industria prelucrătoare.
Însă agenția a prezentat și un scenariu prospectiv, avertizând că, dacă impactul prețurilor petrolului se dovedește „suficient de mare”, Banca Centrală a Republicii Dominicane ar putea majora ratele dobânzilor oficiale spre sfârșitul anului 2026.
Patru luni mai târziu, rata stabilită direct de Banca Centrală nu a crescut: rata de politică monetară rămâne la 5,25%, conform seriei istorice publicate de agenție.
Rata care s-a modificat este rata activă medie ponderată a mai multor bănci, care răspunde intermedierii financiare și condițiilor pieței.
Această rată scăzuse de la 14,99% în mai 2025 la 13,28% în martie 2026, o reducere de 171 de puncte de bază în contextul ciclului de relaxare monetară. Scăderea s-a oprit ulterior, iar rata a scăzut la 13,79% în iulie și la 14,08% în august 2026.
Cifra din august reprezintă o creștere de 29 de puncte de bază față de iulie și este cu 80 de puncte de bază peste nivelul din martie, deși această comparație nu implică faptul că creșterea ratei dobânzii a fost cauzată de decizia Fitch sau de prețurile petrolului. Banca Centrală nu a stabilit public această relație cauzală.
Ceea ce a recunoscut Banca Centrală este presiunea venită din partea pieței petrolului și a afirmat acest lucru în comunicarea sa pentru luna august, în care a menționat că prețul petrolului Texas Intermediate a rămas ridicat pe parcursul lunii din cauza prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, stabilizându-se la aproximativ 85 de dolari americani pe baril la sfârșitul acelei luni.
De asemenea, el a indicat că prețurile combustibililor rafinați au crescut cu o valoare mai mare decât cele ale țițeiului, generând o presiune suplimentară asupra costurilor interne.
În acest context, inflația de la an la an a scăzut de la 5,67% în iunie la 5,13% în august, potrivit Băncii Centrale, în timp ce inflația de bază s-a situat la 4,76%. Inflația cumulată până în august a fost de 2,60%, iar ținta de inflație a Băncii Centrale este de 4,0%, cu un interval de toleranță de plus sau minus un punct procentual.
Cu toate acestea, comportamentul ratelor dobânzilor și al prețurilor petrolului nu a coincis până acum cu o reducere a investițiilor străine directe.
Datele de la Banca Centrală arată că Republica Dominicană a primit investiții străine directe în valoare de 3.276,5 milioane USD în perioada ianuarie-iunie 2026. Această sumă depășește cu 233,4 milioane USD, echivalentul a 7,7%, cele 2.892,8 milioane USD primite în aceeași perioadă din 2025.
Și mai relevantă pentru evaluarea comportamentului noilor proiecte este componența fluxului: din cele 3.276,5 milioane USD înregistrate în prima jumătate a anului, aproximativ 2.194,6 milioane USD au corespuns noilor aporturi de capital, aproximativ două treimi din total.
Investițiile nu s-au oprit după decizia Fitch, datele relevând că în perioada aprilie-iunie, al doilea trimestru al anului și perioada care a început la câteva săptămâni după schimbarea perspectivei agenției de rating, fluxul de investiții străine directe a ajuns la aproximativ 1.604,6 milioane USD, conform cifrelor de la Banca Centrală.
Acest fapt nu ne permite să concluzionăm că decizia Fitch a fost irelevantă pentru investitori, deoarece deciziile de investiții și plățile aferente pot răspunde unor proiecte aprobate anterior și pot fi executate pe parcursul mai multor perioade.
Nici nu permite atribuirea creșterii investițiilor străine directe absenței unei creșteri a ratei de politică monetară.
Ceea ce ne permite să stabilim este că, până în iunie, nu există nicio dovadă în fluxurile înregistrate de Banca Centrală a unei contracții a investițiilor străine după schimbarea perspectivei.
Banca Centrală este precaută în privința viitorului
Totuși, creșterea investițiilor străine directe nu înseamnă că sunt garantate condițiile care au permis atragerea acestor fluxuri și în viitor.
Într-o analiză publicată pe 8 septembrie în Pagina Deschisă a Băncii Centrale, economista Elisa Vilorio de Painter plasează atragerea capitalului străin într-un mediu internațional caracterizat de tensiuni geopolitice și comerciale, noi tarife vamale și o prudență sporită în deciziile de investiții.
În acest context, Vilorio citează stabilitatea, profunzimea pieței valutare, forța instituțională și capacitatea de a face față scenariilor de incertitudine ridicată, care, pe lângă costurile afacerilor, sunt și factori determinanți pentru atragerea investițiilor străine.
Textul susține că investitorii nu se uită doar la tarifele vamale sau la costurile de operare, ci și la stabilitatea macroeconomică, disponibilitatea valutelor, accesul la piață și capacitatea unei țări de a-și menține competitivitatea.
Autoarea susține, de asemenea, că va crește concurența pentru investițiile străine și că investitorii vor deveni mai selectivi. Având în vedere acest scenariu, ea identifică următoarele provocări pentru țară: continuarea consolidării instituțiilor, îmbunătățirea capitalului uman, creșterea productivității, aprofundarea legăturilor dintre companiile naționale și cele străine, promovarea inovării și diversificarea atât a piețelor de export, cât și a surselor de investiții.
Această abordare introduce o dimensiune suplimentară discuției deschise de avertismentul Fitch: investițiile străine directe pot continua să crească chiar și atunci când se schimbă condițiile în care sunt evaluate noile proiecte.
Datele din prima jumătate a anului arată că fluxurile de capital către Republica Dominicană au continuat să crească, însă analiza publicată de Banca Centrală se concentrează pe factorii care vor trebui să susțină capacitatea țării de a concura pentru aceste resurse într-un mediu internațional mai solicitant.
Privind în perspectivă, Banca Centrală estimează că investițiile străine directe vor depăși 5,3 miliarde USD în cursul anului 2026 și că veniturile din valută străină din investiții străine directe, remitențe, turism, exporturi de bunuri și alte servicii vor depăși 50,2 miliarde USD până la sfârșitul anului.
Situația actuală pune pe aceeași masă două semnale distincte; pe de o parte, investițiile străine continuă să sosească, iar noile aporturi de capital reprezintă o proporție semnificativă din fluxul înregistrat în prima jumătate a anului.
Pe de altă parte, Fitch a introdus în aprilie un scenariu de risc legat de petrol și ratele dobânzilor, în timp ce în lunile următoare rata activă a mai multor bănci a început să crească, deși rata de politică monetară a rămas neschimbată.
Pentru un investitor străin, diferența este relevantă deoarece o potențială creștere a ratelor dobânzilor nu afectează doar costul creditelor contractate de companiile locale, ci are un impact direct și asupra proiectelor care necesită finanțare, întrucât o rată mai mare poate crește costul capitalului și poate modifica rentabilitatea așteptată, în special în activitățile cu investiții inițiale mari și perioade lungi de recuperare.
Această posibilitate este o implicație financiară a scenariului prezentat de Fitch, nu o consecință pe care datele disponibile ne permit deja să o atribuim investițiilor străine în Republica Dominicană.
Deși un rating suveran mai scăzut sau o perspectivă mai puțin favorabilă pot influența percepția riscului de țară și, în funcție de condițiile pieței, costul la care statul, companiile și proiectele legate de țară obțin finanțare.
Însă, în cazul dominicanilor, nu a existat nicio retrogradare în aprilie: Fitch a menținut ratingul BB- și a schimbat perspectiva de la pozitivă la stabilă.
Prin urmare, datele disponibile până în iunie arată o situație diferită de cea a unei retrageri de capital străin: investițiile străine directe au crescut cu 7,7%, ajungând la 3.276,5 milioane USD, iar aproximativ două treimi din flux au corespuns noilor aporturi de capital.
În același timp, rata medie activă a mai multor bănci a scăzut de la 13,28% în martie la 13,79% în iulie și 14,08% în august, în timp ce rata de politică monetară s-a menținut la 5,25%.
Petrolul este punctul de legătură dintre cele două povești, dar nu o explicație automată pentru ele:
- Fitch a identificat acest lucru în aprilie ca un risc care ar putea duce la o creștere a ratelor oficiale dacă șocul ar fi suficient de puternic.
- În august, Banca Centrală a indicat din nou creșterea prețurilor la petrol și combustibili rafinați ca o sursă de presiune asupra costurilor interne.
- Rata dobânzii de politică monetară a rămas însă neschimbată, în timp ce rata medie ponderată a dobânzii active ale mai multor bănci a crescut.
- Între timp, investițiile străine directe au continuat să crească în prima jumătate a anului, iar analiza publicată de Banca Centrală avertizează că capacitatea țării de a susține atragerea de capital va depinde și de consolidarea instituțională, capitalul uman, productivitate, inovare și diversificarea piețelor și a surselor de investiții.
Prin urmare, imaginea oferită de date până acum este mai puțin liniară decât avertismentul Fitch: Republica Dominicană menține fluxul de investiții străine și înregistrează noi aporturi de capital, confruntându-se în același timp cu un mediu financiar în care ratele dobânzilor la credite au început să crească, iar prețurile internaționale ale petrolului mențin o presiune pe care Banca Centrală o recunoaște în rapoartele sale.
Întrebarea care rămâne este dacă un scenariu de prețuri ridicate la petrol și costuri financiare mai mari va modifica în cele din urmă ritmul, costul sau structura noilor investiții, mai ales dacă presiunea asupra ratelor dobânzilor s-ar muta de pe piața bancară la politica monetară.
Deocamdată, datele ne permit să stabilim punctul de plecare: avertismentul privind creditul a venit primul; investițiile străine au continuat să crească ulterior; iar ratele dobânzilor la credite au început să crească, în timp ce rata de politică monetară a rămas stabilă.
Evoluția acestor trei variabile — riscul suveran, costul banilor și investițiile străine — va determina dacă avertismentul din aprilie rămâne un semnal preventiv sau devine un factor cu efecte observabile asupra deciziilor de investiții.
Lectură recomandată:
