Cutremurele care au lovit Venezuela săptămâna aceasta au reaprins o îngrijorare firească în rândul dominicanilor: sunt clădirile noastre cu adevărat pregătite să reziste unui eveniment major? Răspunsul merită analizat cu calm, dar și cu responsabilitate.
Republica Dominicană face parte dintr-o regiune cu seismitate ridicată. Istoria noastră demonstrează acest lucru, iar cutremurul din Haiti din 2010 a schimbat pentru totdeauna modul în care sunt proiectate structurile în țara noastră. Pe baza acestei experiențe, a intrat în vigoare Regulamentul pentru analiza seismică și proiectarea structurilor (R-001), un set de reglementări mult mai stricte care au inclus lecțiile învățate din cutremurele majore din întreaga lume.
Standardul prevede că clădirile trebuie proiectate pentru un hazard seismic cu o perioadă de revenire de 2.475 de ani, echivalentul unei probabilități de doar 2% de a fi depășită în 50 de ani. Cu alte cuvinte, structurile moderne sunt proiectate să reziste la evenimente seismice extrem de severe, depășind cu mult magnitudinea celor mai frecvente cutremure.
De asemenea, reglementările impun evaluarea unor parametri fundamentali precum zona seismică, tipul de sol, importanța clădirii, regularitatea structurală, ductilitatea (capacitatea de a se deforma fără a se prăbuși) și controlul deplasărilor dintre etaje.
De asemenea, restricționează configurațiile cu risc ridicat, cum ar fi așa-numitele podele moi, care sunt responsabile pentru prăbușirea a numeroase clădiri în cutremurele din întreaga lume.
În orașe precum Santo Domingo, Santiago, Punta Cana, La Romana, Puerto Plata și Samaná, unde se concentrează o mare parte a dezvoltării urbane și turistice, respectarea acestor cerințe este crucială pentru siguranța a mii de familii și pentru investiții importante.
Există însă un aspect la fel de important ca proiectarea: supravegherea tehnică în timpul construcției. Un proiect structural excelent își poate pierde mult din capacitate de reacție dacă, în timpul execuției, nu se respectă planurile, se înlocuiesc materiale, se modifică oțelul de armătură, se alterează dimensiunile sau se omit procedurile de construcție.
Prin urmare, o mare garanție a construcției unei clădiri sigure depinde nu doar de existența unor reglementări bune, ci de verificarea fiecărei etape a lucrării printr-o supraveghere tehnică profesională obiectivă, capabilă să asigure că ceea ce se construiește este exact ceea ce a fost proiectat și respectă standardele.
De asemenea, este important să înțelegem că nicio reglementare din lume nu garantează că o clădire va rămâne intactă în cazul unui cutremur care depășește valorile pentru care a fost proiectată.
Ingineria modernă are un obiectiv și mai important: să prevină prăbușirea structurii și să protejeze viețile oamenilor.
Tragedia din Venezuela ar trebui să ne îndeamnă la reflecție, nu la frică. Ar trebui să ne amintească faptul că siguranța structurală începe cu mult înainte ca pământul să se cutremure.
Începe cu o proiectare responsabilă, continuă cu construcția realizată conform standardelor și este consolidată cu o supraveghere tehnică riguroasă, etică și lipsită de interes.
În cele din urmă, când va avea loc următorul cutremur major, diferența dintre o tragedie și o poveste despre reziliență nu va depinde de întâmplare. Va depinde de angajamentul pe care l-am demonstrat – ca profesioniști, autorități, constructori și societate – pentru a respecta reglementările și a asigura calitatea fiecărui proiect pe care îl livrăm.
Aceasta este adevărata investiție în securitate și cea mai mare liniște sufletească pe care o putem oferi publicului.
Lecturi recomandate:
- Cutremur în Venezuela: 920 de morți și 3.360 de răniți; ONU estimează că sunt „peste 50.000 de persoane dispărute”
- Câștigurile de capital și profitabilitatea: două concepte pe care fiecare investitor imobiliar ar trebui să învețe să le diferențieze
- Auditul tehnic al construcțiilor: o asigurare silențioasă în proiecte
