Cercetarea dominicană își schimbă orientarea: de la simpla colectare și eliminare finală la valorificarea industrială a macroalgelor ca materie primă energetică
SANTO DOMINGO. – În timp ce autoritățile din domeniul turismului își consolidează capacitatea de răspuns la sosirea masivă a sargasului pe coastele dominicane, un grup de cercetători de la Institutul Tehnologic din Santo Domingo (INTEC) lucrează la o soluție mai ambițioasă: transformarea macroalgelor într-o sursă de energie și materii prime industriale.
În luna mai 2026, Autoritatea Națională pentru Afaceri Maritime (ANAMAR) a continuat să emită buletine de supraveghere și prognoze de traiectorie pentru masele de alge care se deplasează spre apele dominicane, dovadă a unui fenomen care face deja parte din realitatea de mediu și economică a regiunii Caraibelor.
Conform INTEC, în aprilie 2026, cercetătorii universității, în colaborare cu companiile Algaltek (Elveția) și CADE Soluciones (Spania), au dezvoltat o tehnologie bazată pe gazificare hidrotermală capabilă să transforme sargasul în gaze de sinteză cu potențial energetic, permițând totodată separarea arsenicului acumulat de biomasa marină.
Cercetarea a fost realizată cu finanțare de la Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) și face parte din eforturile de a găsi utilizări productive pentru o materie primă care până acum a fost tratată în principal ca deșeu ecologic.
Conform informațiilor publicate de INTEC, procesul profită de una dintre cele mai dificile caracteristici ale sargasului: conținutul ridicat de umiditate, aproape de 88%. În loc să necesite pre-uscare, tehnologia folosește această umiditate ca parte a procesului de transformare, reducând costurile de operare și sporind viabilitatea sa pentru aplicații industriale.
Pentru cercetători, unul dintre principalele progrese constă în eliminarea sau reducerea arsenicului, un element care a limitat din punct de vedere istoric utilizarea pe scară largă a sargasului în sectoare precum agricultura, producția de energie și fabricarea materialelor.
Odată ce acest contaminant este eliminat, biomasa poate genera produse cu valoare adăugată mai mare și riscuri de mediu mai mici. Importanța acestor evoluții este mai bine înțeleasă prin observarea evoluției recente a fenomenului.
Laboratorul de Oceanografie Optică de la Universitatea din Florida de Sud (USF), considerat una dintre principalele referințe științifice pentru monitorizarea sargaselor din Atlantic, a documentat încă din 2011 persistența așa-numitei Mari Centuri Atlantice de Sargase, o acumulare gigantică de macroalge care se extinde de-a lungul Oceanului Atlantic tropical și alimentează influxurile care afectează Caraibe, Golful Mexic și o parte din coastele atlantice ale Americii.
Analizele USF au arătat că fenomenul a încetat să se comporte ca un eveniment sporadic și a devenit un sistem recurent, cu fluctuații sezoniere, dar cu o prezență constantă la scară largă.
Această tendință i-a determinat pe mulți cercetători să creadă că țările din Caraibe ar trebui să se pregătească să trăiască cu sargasul în următoarele decenii, în loc să aștepte ca problema să dispară în mod natural.
În Republica Dominicană, această realitate s-a reflectat încă o dată în luna mai a anului trecut. Buletinele emise de ANAMAR au avertizat asupra prezenței și deplasării algelor marine sargase către mediul marin național, în timp ce acumulări vizibile de alge au fost înregistrate în diverse zone de coastă.
Monitorizarea continuă a devenit un instrument cheie pentru planificarea operațiunilor de curățare și pentru luarea deciziilor în destinațiile turistice vulnerabile.
Atenuare imediată
Recent, Ministerul Turismului, condus de David Collado, a livrat echipamente pentru a consolida eforturile de izolare și curățare în zonele turistice. Cu toate acestea, ministrul însuși a recunoscut public că în Caraibe încă nu există o soluție definitivă la acest fenomen, ceea ce a stimulat căutarea unor alternative științifice și tehnologice.
Tocmai în acest spațiu se inserează propunerea INTEC, care, în loc să se concentreze pe îndepărtarea sargasului de pe plaje, pune o altă întrebare: ce să facem cu milioanele de tone de biomasă care ajung în fiecare an pe coastele Caraibelor.
Universitatea a înregistrat progrese și în alte linii de cercetare legate de valorificarea sargasului. În mai 2016, cercetătorii INTEC au publicat rezultate privind utilizarea acestei macroalge ca biofertilizant în culturile de tomate, constatând îmbunătățiri ale disponibilității nutrienților din sol, fără a detecta niveluri îngrijorătoare de arsenic, cadmiu sau plumb în fructele testate.
Aceste rezultate indică o abordare din ce în ce mai largă, în care sargasul nu mai este văzut exclusiv ca o amenințare, ci ca o resursă potențială.
Combinația dintre monitorizarea științifică, capacitatea de răspuns operațional și dezvoltarea tehnologică pare a fi cea mai promițătoare strategie pentru a face față unui fenomen a cărui magnitudine continuă să crească.
În timp ce ANAMAR continuă să monitorizeze masele de organisme care se apropie de coastele dominicane, iar USF monitorizează evoluția centurii atlantice din spațiu, cercetătorii dominicani încearcă să transforme una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Caraibelor într-o oportunitate pentru inovație, energie și dezvoltare productivă.
Lecturi recomandate:
