Banca Interamericană de Dezvoltare prognozează o creștere de 2,1% pentru America Latină și Caraibe în 2026, iar Republica Dominicană aproape dublează această cifră, susținută de un coș de valute pe care organizația le identifică drept un model de reziliență pentru Caraibe
SANTO DOMINGO – În martie 2026, Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) a prezentat raportul său macroeconomic anual pentru America Latină și Caraibe, intitulat „Reziliență și perspective de creștere într-o economie globală în schimbare”. Perspectiva regională este una de stabilitate moderată în contextul tensiunilor geopolitice, presiunilor tarifare și ratelor dobânzilor globale persistent ridicate.
Creșterea preconizată pentru regiune este de 2,1%, puțin peste media istorică pe termen lung, iar Republica Dominicană se remarcă în acest context ca fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din emisferă.
Însă aceleași variabile care explică această poziție privilegiată conțin avertismentele pe care BID le formulează pentru întreaga regiune: oportunitatea este pe masă; ceea ce determină dacă este valorificată este ceea ce se întâmplă cu productivitatea, datoria și formalizarea în următorii ani.
Ancora rezilienței
BID identifică combinația dintre turism, remitențe și investiții străine directe ca mecanismul care a permis economiilor din Caraibe să mențină stabilitatea cursului de schimb și încrederea investitorilor chiar și în perioadele de volatilitate globală ridicată. Republica Dominicană operează cu toate cele trei canale active și în creștere simultană.
În primul trimestru al anului 2026, veniturile în devize generate de investițiile străine directe, remitențe, turism, exporturile de bunuri și alte servicii au depășit 13,4 miliarde de dolari americani, cu aproximativ 1,4 miliarde de dolari americani mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025, potrivit Băncii Centrale a Republicii Dominicane (BCRD).
Turismul a contribuit cu 3,9097 miliarde USD numai în trimestrul acoperit de raportul BID, reprezentând o creștere de 20,2% față de anul precedent, cu peste 3.350.000 de vizitatori în această perioadă. Banca Centrală a Republicii Dominicane (BCRD) estimează că veniturile din turism de la sfârșitul anului vor depăși 12,5 miliarde USD, un record istoric. Remitențele au totalizat 5,1701 miliarde USD între ianuarie și mai 2026, iar investițiile străine directe (ISD) au ajuns la 1,5367 miliarde USD în primul trimestru, cu o proiecție anuală de 5,2 miliarde USD.
Acest flux susținut explică un fapt evidențiat de BID ca indicator al încrederii structurale: indicele EMBI al Republicii Dominicane se situa la 177 de puncte de bază la 20 mai 2026, comparativ cu o medie regională de 264 de puncte de bază, iar această diferență înseamnă că piața internațională percepe comisioane mai mici pentru împrumuturile acordate statului dominican decât media vecinilor săi.
În 2025, obligațiunile suverane dominicane în dolari au oferit randamente de aproape 13%, depășind performanțele altor emitenți emergenți cu ratinguri similare.
EMBI (Emerging Markets Bond Index) este un indice creat de JP Morgan care măsoară diferența dintre randamentul obligațiunilor suverane ale unei țări cu piață emergentă și randamentul obligațiunilor de trezorerie ale SUA, considerate activul suprem fără risc. Acesta este exprimat în puncte de bază, 100 de puncte de bază fiind egale cu 1%. Prin urmare, EMBI-ul Republicii Dominicane de 177 de puncte de bază la 20 mai 2026 înseamnă că piața cere țării să plătească cu 1,77 puncte procentuale mai mult decât ceea ce plătesc Statele Unite pentru datoria sa. În practică, aceasta măsoară riscul de țară: un EMBI mai mare indică o percepție mai mare a riscului și un cost mai mare al finanțării. Un EMBI mai mic indică o încredere mai mare a investitorilor și un cost mai mic pentru guvern pentru a accesa piețele internaționale.
RD peste medie și sub potențial
BID prognozează o creștere de 2,1% pentru America Latină și Caraibe în 2026, iar Republica Dominicană depășește cu mult această proiecție: Banca Mondială estimează 3,6%, FMI 3,7%, iar Ministerul Finanțelor și Economiei însuși stabilește o proiecție centrală de 3,75% în Perspectivele sale Macroeconomice 2026-2030.
PIB-ul nominal al țării se ridică la 136,148 miliarde USD în 2026, cu un PIB pe cap de locuitor de 12.406 USD, reprezentând o creștere de 656 USD față de 2025.
Referința istorică este cel mai bun argument pentru poziționarea regională: între 1972 și 2022, economia dominicană a crescut cu o rată medie anuală de 4,9%, cea mai mare din America Latină în acea perioadă, cu peste un punct și jumătate peste media regională de 3,2%.
FMI estimează că, în baza unor politici adecvate, țara ar putea obține statutul de economie avansată până la mijlocul secolului XXI.
Însă potențialul de creștere al țării este estimat la 5,0% anual. Proiecțiile actuale, între 3,6% și 3,75%, reprezintă performanțe sub ceea ce poate produce economia în condiții normale. Anul 2025 s-a încheiat cu o creștere de doar 2,1%, afectată în principal de slăbiciunea din construcții și producție.
Aceste date au determinat o revizuire descendentă a așteptărilor pentru 2026 și decizia Fitch Ratings din aprilie 2026 de a reduce perspectiva de credit a țării de la pozitivă la stabilă, menținând în același timp ratingul la BB-. Agenția a menționat, printre factorii luați în considerare în decizia sa, tendința de creștere sub media istorică.
Cel mai puternic atu din dosar
BID subliniază succesul regiunii în limitarea inflației, a cărei medie a scăzut la 3,8% la sfârșitul anului 2024, după ce a atins 9,8% în iulie 2022. Raportul atribuie acest rezultat consolidării cadrelor de politică monetară și avertizează că menținerea acesteia este o condiție necesară pentru păstrarea încrederii investitorilor.
Republica Dominicană se încadrează în această narațiune cu propriile cifre: inflația cumulată pentru 2025 s-a închis la 4,95%, în intervalul țintă al Băncii Centrale de 4,0% ±1,0%, reprezentând 32 de luni consecutive de prețuri controlate.
Ministerul Finanțelor și Economiei estimează o rată a inflației la sfârșitul anului de 4,50% până în 2026, cu presiuni în creștere din partea prețurilor la combustibili într-o țară importatoare net de energie.
Reversul medaliei rezilienței
Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) avertizează că creșterea regională este insuficientă pentru a elimina decalajele de venituri, că datoria publică medie în America Latină și Caraibe este de 59% din PIB și că creșterea plăților dobânzilor pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice. Organizația recomandă ca țările să își mențină ponderile datoriei publice într-un interval prudent, între 46% și 55% din PIB.
La 30 aprilie 2026, Republica Dominicană a înregistrat o datorie a sectorului public nefinanciar de 66.408,5 milioane USD, echivalentul a 49,3% din PIB, puțin sub mediana economiilor cotate BB (51,6%), dar se preconizează că va ajunge la 51,1% în 2027.
Componenta valutară reprezintă 67% din total, un factor de vulnerabilitate la fluctuațiile cursului de schimb valutar pe care scadența medie de 11,6 ani contribuie la atenuarea acestuia.
Cea mai revelatoare cifră nu este stocul datoriei, ci costul său relativ. Raportul dintre plățile de dobânzi și veniturile fiscale a ajuns la 21,9% în 2025, cel mai ridicat nivel dintre economiile cotate BB și dublu față de mediana pentru acest grup. Plățile de dobânzi proiectate pentru 2026 depășesc 322.560,9 milioane RD$, cu 8% mai mari decât în 2025, cu proiecții de creștere neîntreruptă la 418.674 milioane RD$ în 2029.
Acest scenariu explică Legea 30-26, reforma fiscală adoptată pe 18 iunie 2026 și avertismentul Fitch conform căruia o nouă reformă fiscală care lărgește baza de venituri va fi dificil de impus într-un an preelectoral.
Deficitul fiscal pentru 2025 a fost aproape de 3,5% din PIB; proiecția oficială pentru 2026 este de 3,2%, dar Fitch estimează 3,8%, determinat de subvențiile pentru combustibili anunțate în martie.
Agenda pe care BID o pune în centru
BID identifică productivitatea ca principalul motor de creștere pentru următoarea etapă a dezvoltării regionale, iar formalizarea forței de muncă ca unul dintre mecanismele cu cel mai mare impact potențial asupra producției, ocupării forței de muncă și veniturilor fiscale, ambele variabile fiind o problemă nerezolvată pentru Republica Dominicană.
Între iulie și septembrie 2025, economia a adăugat aproape 120.000 de noi lucrători neți, cea mai puternică creștere fiind în domeniul sănătății, intermedierii financiare și energiei electrice. Rata ocupării informale a scăzut de la 55,3% la 54,6% în această perioadă: un progres, dar de la un nivel structural ridicat.
Creditul acordat sectorului privat a crescut cu 10,5% în 2025, față de 17,7% în 2024, o moderare care reflectă impactul ratelor dobânzilor de două cifre asupra investițiilor private.
Oportunitatea pe care Republica Dominicană trebuie să o profite
BID notează că digitalizarea, inteligența artificialăși cererea globală de minerale critice reprezintă oportunități de creștere de generație următoare pentru America Latină și Caraibe. În special pentru Caraibe, Raportul privind dinamica dezvoltării Caraibelor 2026, publicat în comun de BID și OCDE în aprilie, identifică turismul, economia albastră, energia și economia creativă ca fiind sectoarele cu cel mai mare potențial pentru investiții durabile.
Republica Dominicană are avantaje poziționale pe mai multe dintre aceste fronturi: este principala destinație turistică din Caraibe, un beneficiar de investiții străine directe concentrate în energie și turism, un emitent de obligațiuni verzi din 2024 cu un cadru verificat de S&P Global și un EMBI care îi permite să acceseze finanțare internațională în condiții mai bune decât majoritatea omoloagelor sale regionale.
Citirea raportului BID nu generează automulțumire, dar confirmă direcția: coșul format din turism, remitențe și investiții străine directe este exact combinația pe care organizația o descrie ca o ancoră de reziliență pentru economiile din Caraibe.
Sarcina rămasă, conform aceluiași diagnostic, este de a converti această reziliență în transformare structurală, productivitate, formalizare și sustenabilitate fiscală, înainte ca mediul global să închidă fereastra de oportunitate care rămâne deschisă astăzi.
Surse: Datele BID provin din Raportul macroeconomic pentru America Latină și Caraibe 2026 (Ayres și Juvenal, DOI: 10.18235/0013959) și Raportul privind dinamica dezvoltării Caraibelor 2026 (IDB-OCDE, aprilie 2026). Datele pentru Republica Dominicană provin de la Banca Centrală a Republicii Dominicane (BCRD), Direcția Generală de Credit Public, Ministerul Finanțelor și Economiei (Perspective macroeconomice 2026-2030, martie și iunie 2026), Banca Mondială, FMI (Perspective economice mondiale, aprilie 2026) și Fitch Ratings (aprilie 2026).
