Datele ROE 2025 sugerează că piața începe să se orienteze către o construcție mai conștientă, iar provocarea constă în accelerarea acestei tranziții.
SANTO DOMINGO- Deși sustenabilitatea a devenit o temă transversală pentru dezvoltarea urbană în America Latină, iar Republica Dominicană nu face excepție, cele mai recente date din Registrul de Aprovizionare cu Materiale pentru Clădiri (ROE 2025-1) arată că, deși sectorul construcțiilor menține o activitate ridicată, tranziția către modele mai sustenabile progresează într-un ritm lent.
Deși construcțiile contribuie cu aproximativ 10% la PIB, potrivit Băncii Centrale, iar presiunea asupra terenurilor urbane crește rapid, înțelegerea modului în care se desfășoară construcțiile și a materialelor cu care sunt utilizate este fundamentală pentru evaluarea impactului asupra mediului al creșterii imobiliare. Deși progresul este modest, datele ROE 2025 sugerează că piața începe să se orienteze către construcții mai responsabile.
1Extinderea: un simptom al unui oraș care devine mai dens
41 % din proiectele active sunt extinderi, în timp ce doar 0,3% sunt renovări și 58,6% sunt proiecte complet noi.
Din perspectiva sustenabilității urbane, acest fapt este crucial: extinderile reduc consumul de terenuri, fac infrastructura existentă mai eficientă și limitează extinderea urbană dezordonată.
Totuși, când se analizează suprafața totală construită, tabloul se schimbă: 92,1% din metrii pătrați înregistrați corespund lucrărilor fără renovări sau extinderi, ceea ce indică faptul că extinderile, deși numeroase, sunt totuși de mică amploare.
Annerys Meléndez, profesionistă în domeniu, a declarat că densificarea trebuie să fie însoțită de o trecere către tehnologii ecologice, materiale mai inovatoare și practici de construcție sustenabile - o schimbare pe care ACOPROVI o consideră esențială pentru a echilibra creșterea imobiliară cu respectul pentru mediu.
2. Facilități sustenabile: un indicator emergent
Raportul ROE 2025 indică faptul că peste 60,7% din proiectele active nu includ facilități, iar aceste date, deși inițial negative, confirmă faptul că majoritatea proiectelor sunt de mică amploare, unde încorporarea spațiilor comune implică un cost semnificativ.
Printre facilitățile disponibile, se remarcă următoarele:
Recepție sau hol (7,0%)
Gaz comun (~5%)
Zona socială (~5%)
Sală de sport (~5%)
Cel mai relevant indicator pentru sustenabilitate, și unul care reprezintă o schimbare culturală, este faptul că 3,2% din lucrări includ prize pentru încărcătoare de vehicule electrice, o cifră care, deși mică, este semnificativă, deoarece acum doar 4 sau 5 ani practic niciun proiect de locuințe nu încorpora infrastructură pentru electromobilitate.
ACOPROVI a indicat că cererea pentru aceste tipuri de caracteristici este în creștere, în special în multifamiliale moderne, care se concentrează pe cumpărătorii tineri care apreciază eficiența ecologică.
3Sisteme de construcție: tradiție vs. rezistență climatică
Sustenabilitatea depinde și de reziliența structurală, un factor critic într-o țară expusă uraganelor, ploilor abundente și cutremurelor.
Datele din ROE 2025 arată că clădirile dominicane continuă să se bazeze pe sisteme tradiționale: 60,8% utilizează zidărie confinată cu cadre, iar 26,5% utilizează zidărie structurală armată.
În mod similar, raportul indică faptul că sistemele mai moderne și industrializate sunt rareori prezente: doar 0,8% utilizează turnarea betonului monolitic, iar 0,6% utilizează deja structuri metalice în construcții.
Deși metodele tradiționale sunt robuste și familiare pieței locale, amprenta lor ecologică este mai mare în comparație cu alternativele prefabricate sau modulare, care reduc deșeurile și consumul de energie.
Cu toate acestea, Annerys Meléndez a declarat pentru El Inmobiliario în 2024 că unul dintre principalele bariere în calea trecerii la construcții mai sustenabile îl reprezintă costurile inițiale ridicate ale certificărilor și tehnologiilor verzi, pe lângă disponibilitatea limitată a profesioniștilor și furnizorilor specializați în practici ecologice.
4. Beton armat: eficiență structurală vs. impact asupra mediului
plăcile din beton armat domină atât la pardoseli, cât și la acoperișuri, 73,8% din lucrări utilizând ambele tehnologii.
Betonul armat oferă rezistență și durabilitate la evenimentele meteorologice, dar impactul său asupra mediului este ridicat: producția de ciment este responsabilă pentru aproximativ 7% din emisiile globale de CO₂, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Alternativele ușoare care utilizează blocuri de spumă apar în aproximativ 16-17% din cazuri, sugerând o ușoară tranziție către materiale mai eficiente.
5. Pardoseli: predominanță a plăcilor de porțelan și ceramică
59,7 % din lucrări folosesc plăci ceramice sau porțelanate pentru pardoseli, un material durabil, ușor de întreținut și eficient pentru climate calde precum al nostru și fără schimbări mari de temperatură.
Acest tip de placare contribuie la sustenabilitate în două moduri: pe de o parte, reduce nevoia de aer condiționat excesiv în locuințe, iar pe de altă parte, durata sa de viață este mai lungă decât a altor finisaje ieftine.
Cu toate acestea, materialele cu o amprentă de carbon mai mică, cum ar fi pardoselile din vinil reciclat sau lemnul certificat, nu au încă o prezență semnificativă pe piața dominicană.
6Materiale esențiale: dependență mare de cimentul și oțelul autohton
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale ROE este preferința pentru materialele produse local: 88,9% din cimentul utilizat este gri general, 85,8% este fabricat pe plan intern și doar 0,2% este importat.
Aceasta are implicații pozitive:
✔ Amprentă de transport mai mică, reducând emisiile indirecte.
✔ O mai mare stabilitate a prețurilor, evitând volatilitatea internațională.
✔ Un impuls pentru industria locală, care în ultimii ani a investit în eficiență energetică și cuptoare mai puțin poluante.
În articolul „Cimentul dominican: eficiență, calitate și contribuție la creșterea economică”, publicat de El Inmobiliario în 2023, Annerys Meléndez a subliniat că Republica Dominicană are „o industrie modernă a cimentului, cu o capacitate de producție ridicată și standarde conforme cu reglementările internaționale”, ceea ce permite „țării să fie autosuficientă în domeniul cimentului, fără a fi nevoie să depindă de importuri pentru a satisface cererea internă”.
Pași mici către sustenabilitate
Datele din ROE 2025-1 confirmă o realitate dublă: pe de o parte, un sector al construcțiilor care menține o bază solidă în tehnici tradiționale, ciment local și proiecte la scară mică și medie, iar pe de altă parte, progrese către sustenabilitate, electromobilitate, densificare, reducerea importurilor și alternative ușoare care, deși există, reprezintă încă un procent foarte mic.
Într-o țară atât de vulnerabilă la schimbările climatice, provocarea nu constă doar în a construi mai mult, ci în a construi mai bine: cu mai puține deșeuri, cu o eficiență energetică mai mare, cu infrastructură pregătită pentru dezastre naturale și cu materiale care au un impact mai mic asupra mediului.
Și, deși progresul este modest, datele sugerează că piața începe să se orienteze către o construcție mai conștientă. Provocarea acum va fi accelerarea acestei tranziții.
