„Chiar dacă spunem «suntem pregătiți», nicio țară nu știe în ce zi va fi lovită, societatea nu este bine pregătită să reacționeze, iar la asta se adaugă faptul că majoritatea construcțiilor sunt informale”, avertizează geologul Osiris de León
SANTO DOMINGO. – Geologul dominican Osiris de León a avertizat că Republica Dominicană se confruntă cu un risc seismic sever din cauza combinării a două falii active mari, a solurilor care amplifică undele seismice din Valea Cibao și a unui procent de 70% de construcții informale în întreaga țară.
Declarațiile au fost făcute în cadrul interviurilor difuzate la emisiunile radio Ahora por la Súper 7 FM și El Rumbo de la Tarde por Rumba FM, în cadrul analizei cutremurului care a afectat Venezuela săptămâna trecută și care, până ieri, duminică, lăsase un bilanț de peste 1.500 de morți și mii de dispăruți.
Potrivit lui De León, insula Hispaniola are două falii seismice capabile să genereze cutremure de mare magnitudine. Prima este falia Enriquillo-Plantain Garden, care traversează Jimaní, Barahona și sudul insulei Azua, aceeași falie care a provocat cutremurul din Port-au-Prince din 12 ianuarie 2010, soldat cu 316.000 de morți. A doua este falia nordică, care se întinde la nord de Monte Cristi, Puerto Plata, Sosúa, Cabarete, Río San Juan și Samaná.
Geologul a subliniat că Valea Cibao prezintă un factor de risc suplimentar: solul său este compus dintr-un strat gros de argilă marină moale care amplifică undele seismice. „Undele sunt amplificate, multiplicând împingerea, forța mișcării, și apoi ajung să provoace prăbușirea structurilor”, a explicat De León la Super 7 FM.
Ca precedent istoric, el a citat cutremurul din 2 decembrie 1562, al cărui epicentru a fost pe coasta Atlanticului, dar care a distrus complet orașele Santiago și La Vega din cauza reacției solurilor din vale. Santo Domingo, construit pe calcar, nu a suferit nicio pagubă.
De León a precizat că riscul se extinde de la Piedra Blanca și Bonao până la Monte Cristi, de-a lungul întregii văi. „Solurile bune pentru agricultură sunt dăunătoare pentru clădirile construite pe ele în timpul unui cutremur”, a afirmat el.
70% construcții informale
Geologul a indicat că cel mai alarmant și periculos fapt este că 70% dintre clădirile construite în țară sunt informale. El a descris practica obișnuită de a adăuga etaje doi și trei, de a îndepărta coloanele de susținere, de a construi pereți fără sprijin structural și de a construi anexe fără nicio bază tehnică. „În ziua în care va avea loc un cutremur, toate acestea se vor prăbuși”, a declarat el în interviul acordat postului Super 7 FM.
De León a corelat direct această condiție cu pagubele istorice produse în evenimente seismice comparabile, cum ar fi cazul din Haiti, unde a identificat trei factori care au multiplicat impactul cutremurului din 2010: linia de falie se întindea chiar lângă Port-au-Prince, hipocentrul era puțin adânc, la o adâncime de 10 kilometri, iar structurile erau vulnerabile. „A descoperit o societate foarte vulnerabilă, structuri care erau foarte vulnerabile”, a declarat el la El Rumbo de la Tarde, pe Rumba FM.
Lecția Venezuelei
De León a folosit cazul Venezuelei pentru a ilustra limitele pregătirii instituționale. El a afirmat că Venezuela și-a început programul de inginerie rezistentă la cutremure în anii 1960, în urma cutremurului din Caracas din iulie 1967, care a înregistrat o magnitudine de 6,5.
De atunci, a operat cu o specializare universitară în rezistența la cutremure la Universitatea Centrală din Venezuela, o fundație dedicată acestui subiect și mai multe instituții active. Chiar și așa, cutremurul din iunie 2026 a dus până acum la peste 40.000 de persoane dispărute și la prăbușirea a mii de structuri din Caracas, Maiquetía, Macuto și La Guaira.
„Nu se așteptau să vadă atât de multe distrugeri”, a declarat De León pentru El Rumbo de la Tarde, explicând că eroarea conceptuală a constat în proiectarea structurilor care să respecte codul construcțiilor, fără a evalua răspunsul seismic local al solului.
„Nu ați proiectat o structură pentru podea, ci o structură pentru cod. Și acestea sunt două lucruri diferite”, a explicat el.
De León a reamintit că scara seismică este logaritmică, nu liniară, astfel încât fiecare unitate care urcă multiplică energia eliberată cu 32. Cutremurul dominican din 4 august 1946, cu epicentrul în zona Matanzas și Nagua, a atins o magnitudine de 8,1, urmat de o replică de 7,6.
„Diferența dintre un 8 și un 7 este de 32 de ori”, a explicat el. „Un 8 este de 32 de ori mai mare decât un 7, deoarece scara este logaritmică”, a reiterat el.
