Tensiunile transmise de fundații terenului, împreună cu alți factori precum tipul de sol sau prezența apei, a rădăcinilor etc., pot duce la deformări care au ca rezultat tasări, deplasări orizontale și rotații ale structurii. Dacă acestea sunt excesive, depășind nivelurile tolerabile, pot provoca o pierdere a funcționalității, producând fisuri și crăpături.
Diferența dintre cele două constă în faptul că fisurile sunt rezultatul unor deschideri superficiale care afectează doar materialul care acoperă o suprafață, în timp ce apariția crăpăturilor în pereți și plăci este un simptom inconfundabil al unei probleme de stabilitate a clădirii, care nu trebuie subestimată. Crăpăturile din pereți pot avea adâncimi și lungimi variabile și pot apărea atât în pereții interiori, cât și în cei exteriori, în pereții portanți și în pereții despărțitori.
Cum să elimini crăpăturile din pereți?
Înainte de a repara crăpăturile din perete sau tencuială, este necesar să se identifice cauza problemei deoarece intervenția directă asupra pereților prin zugrăvire superficială fără a înțelege cauza ar putea fi doar o cheltuială inutilă care nu ar rezolva problema.
Crăpăturile în pereți, fisurile în pavaje și plăci, precum și ușile și ferestrele care nu se închid corect sunt doar câteva dintre semnele tasării fundației ca urmare directă a modificărilor terenului de bază. Îngrijorarea este în creștere, iar întrebarea este de ce? De ce chiar și clădirile care odinioară erau considerate stabile încep acum să întâmpine probleme de tasare și crăpături în pereți?
Cauzele acestor fisuri sunt variate și, în general, pot fi cauzate de dilatare, umiditate, materiale de calitate slabă, aplicare necorespunzătoare a acoperirilor și erori care pot apărea atât în fazele de proiectare, cât și în cele de construcție. Uneori, cauzele se află într-un context în care oamenii nu au control: natura și, în special, schimbările climatice și evenimentele seismice.
În ceea ce privește clima, perioade lungi de ploaie și secete severe alternează de obicei; aceasta este o schimbare letală chiar și pentru cele mai stabile clădiri, iar motivele rezidă în geologia zonei. Majoritatea fenomenelor de tasare se datorează procesului prin care volumele de sol aparținând stratului superficial, care în mod normal nu interacționează cu fundația, își extind susceptibilitatea la o adâncime de 5-6 metri de la nivelul solului.
Cu alte cuvinte, clădirile sunt afectate de o creștere a variațiilor de volum ale terenului adiacent suprafeței, cu reacții consecutive care se declanșează în mecanismele care reglează stabilitatea solului și echilibrul construcției suprapuse, iar ultimul dintre indicii este apariția unor fisuri periculoase în pereți sau în pereții clădirilor.
Cauzele crăpăturilor în pereți și pereți despărțitori
Înainte de a discuta despre cum se elimină fisurile din pereți, este necesar să înțelegem de ce apar aceste fisuri și ce tipuri există:
Tasarea diferențială apare atunci când suportul de sub perete se deformează neuniform. Acesta poate fi solul, o grindă, o placă de podea sau o combinație de mai multe elemente.
Fisurile verticale și orizontale apar atunci când încărcările sunt mai mari decât poate suporta peretele (datorate erorilor de dimensionare, execuție sau apariției unor încărcări neprevăzute).
Fisurile diagonale sunt cele mai periculoase deoarece indică daune structurale grave care necesită consultarea unui expert sau specialist pentru a determina cauza fisurilor din pereți și astfel a repara structura.
Dilatarea unui perete provoacă adesea fisuri în alți pereți atașați de acesta la un unghi, cum ar fi la colțurile fațadelor. Aceste fisuri sunt de obicei mai largi în partea superioară a peretelui. Contracția unui perete provoacă fisuri în interiorul acestuia și, pe măsură ce se contractă, generează solicitări de tracțiune orizontale. Aceste solicitări sunt generate și pe verticală, dar greutatea proprie a peretelui le contracarează de obicei.
În unele cazuri, cauza apariției crăpăturilor în pereți ar putea fi structurală, din cauza unei proiectări sau construcții deficitare, dar în majoritatea cazurilor cauza poate fi natura și/sau întreținerea inadecvată a proprietății.
Evenimentele seismice, seceta și schimbările climatice sunt câteva dintre cauzele naturale care pot perturba echilibrul dintre fundații și solul subiacent. Aceste fenomene pot fi distructive și pot afecta siguranța clădirii. Uneori sunt mișcări rapide și distructive, ca în cazul cutremurelor, sau lente și progresive, ca în cazul schimbărilor climatice, care slăbesc solurile de suprafață pe care sunt construite clădirile. În ambele cazuri, pot apărea fisuri în pereți, necesitând intervenție pentru a asigura siguranța clădirii.
Crăpăturile din pereții interiori pot fi cauzate de infiltrarea apei în pământ, care, în timp, îi modifică compoziția. Inițial, pe pereți pot apărea umezeală și mucegai, dar pe măsură ce trece timpul, ușile vor începe să se deschidă și să se închidă cu dificultate, iar primele crăpături vor apărea în podea. Fenomenul se va răspândi apoi mai adânc, ajungând în pământul de sub fundație, iar fisurile vor apărea în pereți.
Același lucru este valabil și pentru fisurile din pereții exteriori, iar aceste structuri pot fi afectate și de vibrații puternice datorate traficului intens din vecinătate, de acțiunea rădăcinilor copacilor înalți, de infiltrațiile de apă sau de excavațiile din apropierea fundației.
Originea așezărilor pe uscat
În domeniul ingineriei geotehnice, tasarea este o mișcare verticală descendentă a terenului (subsidență) datorată aplicării diferitelor tipuri de încărcări care produc o modificare a tensiunii solului. Pentru a înțelege mai bine motivele tasării terenului, este necesară analiza compoziției fizice a solului.
Toate tipurile de sol sunt multifazice: au faze solide, lichide și gazoase, iar faza solidă, în special, este afectată de prezența apei și a golurilor, precum și de variațiile acestora în timp. Atunci când solurile și argilele intră în contact cu cantități mari de apă, acestea se umplu și se dilată, mărindu-și volumul și generând un fenomen de imbibiție. În timpul anotimpurilor mai calde și în cazurile de secetă, volumele solului se contractă, generând un fenomen de uscare.
Natura ciclică a acestor fenomene afectează echilibrul delicat al fundației și al structurii de deasupra acesteia. Fundațiile, după cum știm, susțin structura pe teren, iar tasarea diferențială înseamnă că structura cedează, pierzând orizontalitatea cadrelor sale. Acest lucru are o consecință foarte evidentă asupra structurii clădirii: atunci când tensiunea atinge limita, clădirea se deformează mai întâi, apoi se scufundă, iar în pereți apar fisuri periculoase.
Pe de altă parte, evenimentele seismice din ce în ce mai frecvente slăbesc sistemul sol/fundație și structurile clădirilor, provocând instabilitate și fisuri periculoase în pereți. Un sol subiacent bun, cu caracteristici geotehnice favorabile, este cel mai bun punct de plecare pentru o modernizare seismică eficientă a clădirilor, asigurând siguranța ocupanților și păstrând valoarea proprietății.
Cum să elimini crăpăturile din pereți?
Așa cum s-a indicat mai sus, înainte de a se interveni cu lucrări la pereți pentru restabilirea stării anterioare a pereților afectați, este necesară consolidarea terenului de sub fundație sau efectuarea unei consolidări a fundațiilor.
Consolidarea terenului de sub fundație constă în intervenția prin armarea terenului care susține clădirea pentru a-i îmbunătăți capacitatea portantă și a restabili condițiile necesare de stabilitate și siguranță și se realizează cu injecții de rășini expansive.
Acestea sunt soluții rapide, eficiente, decisive și minim invazive, care nu necesită excavare, demolare sau lucrări de construcție lungi și complexe. Astăzi, aceste tehnologii sunt extrem de fiabile și sunt din ce în ce mai utilizate pentru intervenții rapide, chiar și în spații restrânse, pentru a minimiza perturbările asupra clădirilor și a ocupanților acestora.
Rășinile expansive speciale, perfect compatibile cu solul și mediul înconjurător, garantează rezultate eficiente în timp. SEE&SHOOT® este o procedură reglementată de brevete europene, ale cărei proceduri de aplicare au obținut un Aviz Tehnic Pozitiv din partea ICMQ (cel mai prestigios Institut Italian de Certificare și Inspecție din sectorul construcțiilor), conform standardului EN ISO/IEC 17020. Acest aviz recunoaște că aceste proceduri, în domeniul metodelor de observare prevăzute de Reglementările Tehnice pentru Construcții pentru abordarea comportamentului sistemului clădire-sol la fața locului, pot fi o referință utilă și precisă pentru rețeaua Geosec® în determinarea procedurilor corecte de consolidare a solului folosind această tehnică.
Consolidarea fundației, pe de altă parte, implică intervenția directă asupra structurii fundației. Există diferite sisteme, cele mai comune fiind piloții, micropiloții, micropiloții batuțiși lărgirea amprentei fundației. Micropiloții batuți reprezintă cea mai puțin invazivă și cea mai rapidă soluție pentru repararea fisurilor din pereți, deoarece intervenția vizează transferul solicitărilor transmise de fundație către straturile de sol competente.
Micropiloții sunt compuși din module speciale din oțel structural, cuplate între ele și bătute în pământ sub presiune, fără vibrații, folosind cricuri hidraulice. Greutatea proprie a fundației (plăci, capace de piloți sau grinzi) acționează ca forță de reacție împotriva cricurilor hidraulice. Presiunea de acționare asupra diferitelor module care alcătuiesc micropilotul este aplicată până când se atinge sarcina de proiect a micropilotului.
Sursă: GEOSEC inginerie terestră
