De Joan Feliz
El Inmobiliario
Santo Domingo nu doar că se dezvoltă, ci se supraîncălzește. Același lucru se întâmplă și în Santiago, Punta Cana și în orice alt oraș în expansiune din țară. Valurile de căldură din ce în ce mai intense, deficitul de apă în timpul sezoanelor de vârf, creșterea consumului de energie și pierderea spațiilor verzi sunt semne clare că modelul tradițional de dezvoltare urbană și-a atins limitele.
Nu suntem singurii care se confruntă cu această realitate. Orașe precum Medellín, Columbia și Barcelona, Spania, au început să-și transforme abordarea urbană cu criterii de sustenabilitate în urmă cu mai bine de un deceniu. Medellín, de exemplu, a reușit să reducă temperatura urbană cu peste 2°C în zonele critice datorită implementării coridoarelor verzi, a acoperișurilor verzi și conversiei structurilor termic agresive în materiale ecologice. În Barcelona, Planul Climatic Urban din 2018 a promovat crearea de „insule climatice”, spații urbane reproiectate cu vegetație, umbră și sisteme naturale de ventilație care nu numai că răcesc mediul, dar și atenuează stresul termic la adulții în vârstă și la copii. Aceste orașe au devenit repere pentru că au înțeles de timpuriu că nu este vorba doar de a construi mai mult, ci de a construi mai bine, având clima și bunăstarea ca priorități.
Astăzi, mai mult ca niciodată, Republica Dominicană are nevoie de o arhitectură nouă. Nu doar plăcută din punct de vedere estetic, ci și inteligentă din punct de vedere climatic, eficientă din punct de vedere ecologic și responsabilă din punct de vedere social. Tehnicile de construcție ecologice reprezintă cel mai concret răspuns pe care îl avem la amenințarea schimbărilor climatice, în special în teritoriile insulare unde efectele încălzirii globale se resimt mai intens și mai rapid.
Căldura, un nou dușman urban
Orașele dominicane sunt prinse într-un cerc vicios: mai mult beton, mai puțini copaci, mai multă încălzire, mai mult aer condiționat, mai mult consum de energie și mai multe emisii. Conform datelor de la Observatorul Caraibean al Schimbărilor Climatice, temperaturile medii din zonele urbane ale țării au crescut între 1,2°C și 1,8°C în ultimii 30 de ani. Acest lucru este semnificativ. O creștere de doar un grad poate stimula consumul de energie cu până la 20%, poate agrava bolile respiratorii și poate înrăutăți calitatea vieții.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de „insulă de căldură urbană”, este exacerbat de utilizarea nediscriminatorie a materialelor care absorb și rețin căldura - cum ar fi asfaltul și betonul -, de îndepărtarea vegetației și de ventilația naturală deficitară în cadrul proiectelor convenționale de clădiri. În orașe precum Santo Domingo, studiile realizate de PUCMM indică faptul că temperaturile din zonele dens populate pot fi cu până la 5°C mai mari decât în zonele înconjurătoare cu vegetație.
Ce propune construcția verde?
Arhitectura verde nu este un lux; este o soluție tehnică, strategică și urgentă. Printre cele mai importante principii și tehnici ale sale se numără:
Orientare și ventilație încrucișată: Proiectați case care profită de vânturile alizee din nord-est, prezente în cea mai mare parte a anului în Caraibe, pentru a reduce nevoia de ventilatoare și aparate de aer condiționat.
Materiale reflectorizante și acoperișuri reci: Folosiți vopsele speciale, membrane albe și plăci ceramice reflectorizante care reduc absorbția căldurii solare, scăzând temperatura interioară cu până la 6°C.
Acoperișuri și fațade verzi: Acoperișuri sau pereți vii cu plante endemice care reduc căldura, rețin apa, curăță aerul și contribuie la biodiversitatea urbană.
Umbră naturală și artificială: Includeți streșini, pergole, jardiniere, panouri solare care, pe lângă faptul că produc energie, servesc și ca protecție solară și copaci plantați strategic pentru a proteja de soare fără a închide spațiile.
Utilizarea materialelor locale și bioclimatice: cum ar fi blocuri termice de înaltă densitate, bambus tratat, panouri din trestie de zahăr, lemn certificat sau cărămizi de lut presat care izolează, reglează umiditatea și au o amprentă redusă de carbon.
Colectarea apei de ploaie și tratarea apelor gri: Sisteme simple care colectează apa pentru udarea grădinilor, curățenie și chiar pentru toalete, reducând presiunea asupra acviferelor și promovând utilizarea circulară a resursei.
Panouri solare, sisteme pasive și automatizare climatică: Pentru a genera energie curată, a controla automat temperatura și consumul și a reduce dependența de combustibilii fosili.
Aceste tehnici nu numai că îmbunătățesc eficiența termică și energetică, dar reduc și cheltuielile lunare cu utilitățile în locuințe cu până la 40%, conform datelor Consiliului Național pentru Schimbări Climatice și Mecanismul de Dezvoltare Curată (CNCCMDL).
Construirea având în vedere clima și teritoriul
Una dintre marile lecții învățate din orașe precum Medellín, Curitiba și Barcelona este că sustenabilitatea depinde nu doar de tehnologie, ci și de o abordare cuprinzătoare. Nu este suficient să instalezi pur și simplu un panou solar pe acoperiș: cartiere întregi trebuie planificate cu umbră, circulație a aerului, drenaj adecvat și acces la spații verzi.
Aici, în Republica Dominicană, există deja exemple: proiecte certificate EDGE și LEED în Santo Domingo Est și Punta Cana care au reușit să își reducă consumul de energie cu 30% și să scadă temperatura interioară cu 3 până la 5 grade, fără a depinde de aer condiționat. Aceste dezvoltări nu sunt doar mai sustenabile, ci și mai profitabile, mai ușor de comercializat și mai apreciate de noile generații.
Și piața o cere
Cumpărătorii nu mai întreabă doar despre locație sau suprafață: ei întreabă despre ventilație, materiale, lumină naturală și costuri energetice. Un sondaj ACOPROVI din 2023 a arătat că 63% dintre cumpărătorii cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani ar fi dispuși să plătească mai mult pentru o proprietate care garantează eficiență energetică și adaptare la schimbările climatice.
În mod similar, instituțiile financiare încep să ofere rate mai bune pentru proiecte sustenabile, iar organizațiile de finanțare multilaterală acordă din ce în ce mai multă prioritate dezvoltărilor care integrează criterii de atenuare și adaptare.
Politica publică ar trebui să împingă, nu să împiedice
Cu toate acestea, cadrul de reglementare actual rămâne neadaptat la această nouă realitate. Procesul de obținere a autorizațiilor de mediu continuă să fie lent, confuz și extrem de birocratic. Acest lucru descurajează antreprenorii bine intenționați care doresc să construiască într-un mod ecologic și responsabil.
Republica Dominicană trebuie să își actualizeze codurile de construcție pentru a impune integrarea criteriilor de eficiență energetică și rezistență la schimbările climatice. Așa cum în prezent este ilegal să construiești fără autorizații structurale, ar trebui să fie de neconceput să construiești o clădire fără a calcula amprenta sa de carbon, cererea de energie sau impactul asupra temperaturilor urbane.
Concluzie: Viitorul se construiește astăzi sau nu se construiește deloc
Arhitectura verde nu este o modă. Este noul standard. Fiecare proiect care nu încorporează tehnici de contracarare a căldurii, de reducere a emisiilor și de protejare a resurselor de apă va deveni, în doar câțiva ani, o povară pentru proprietarii săi, utilizatorii săi și stat.
Construirea cu conștientizare a mediului nu este doar benefică pentru planetă, ci este și mai inteligentă, mai rentabilă și mai urgentă ca niciodată. Într-o țară precum Republica Dominicană, unde turismul, calitatea vieții și rezistența la schimbările climatice merg mână în mână, construcțiile ecologice nu pot fi excepția: trebuie să fie norma.
Autorul este absolvent de MBA, specialist în marketing digital și manager de operațiuni al companiei de construcții Incaribe, cu o experiență de peste 10 ani în sectorul construcțiilor și turismului.
