Pe măsură ce țara construiește mai multe locuințe, hoteluri și spații comerciale, consumul de energie și dependența de mașini cresc, de asemenea
SANTO DOMINGO. – Cel mai recent buletin informativ al ONE privind emisiile din sectorul energetic sugerează că amprenta ecologică a dezvoltării urbane devine o variabilă care nu poate fi ignorată.
Când se discută despre creșterea imobiliară în Republica Dominicană, cifrele sunt de obicei exprimate în metri pătrați construiți, investiții de milioane de dolari, camere de hotel sau unități locative noi. Cu toate acestea, există o altă măsură, mai puțin vizibilă, care apare rareori în conversația publică: energia necesară pentru a susține această creștere.
Buletinul statistic de mediu nr. 11, publicat de Oficiul Național de Statistică (ONE) în iunie 2026, arată că sectorul energetic este responsabil pentru 62% din emisiile de gaze cu efect de seră din Republica Dominicană.
Documentul atribuie această participare creșterii cererii de energie, extinderii parcului auto, creșterii producției de energie electrică și intensificării activităților productive și de servicii.
Deși raportul nu analizează în mod specific sectorul imobiliar, factorii pe care îi identifică coincid cu unele dintre principalele schimbări teritoriale pe care le-a experimentat țara în ultimele decenii.
Conform Recensământului Național al Populației și Locuințelor din 2022, realizat de Oficiul Național de Statistică (ONE), aproximativ 9,1 milioane de dominicani, echivalentul a 82% din populația națională, locuiau în zone urbane. Proiecțiile aceleiași instituții indică faptul că până în 2050 această cifră va ajunge la 12,2 milioane de persoane, echivalentul a 92% din populația estimată.
Republica Dominicană consumă astăzi mai multă energie deoarece este și o țară mai urbanizată, cu mai multe clădiri, mai multe vehicule și o activitate economică mult mai intensă decât la sfârșitul secolului al XX-lea.
Fiecare turn rezidențial nou încorporează lifturi, sisteme de pompare a apei, iluminat pentru zonele comune, echipamente de aer condiționat și un număr tot mai mare de dispozitive electrice. Același lucru este valabil și pentru hoteluri, centre comerciale, clădiri corporative și centre logistice.
Rezultatul este o cerere de energie în continuă creștere, determinată nu doar de creșterea economică, ci și de extinderea fizică a orașelor.
Impactul distanțelor
Totuși, amprenta de carbon a dezvoltării urbane nu se oprește la clădiri. Unul dintre factorii evidențiați de ONE este creșterea parcului auto, iar aceste date au o corelație concretă: conform Buletinului Parcului Auto al Direcției Generale de Impozite Interne (DGII), publicat în februarie 2026, flota auto dominicană a ajuns la 6.640.871 de unități la sfârșitul anului 2025, cu 446.819 noi adăugări în cursul acelui an, cea mai mare creștere absolută înregistrată de instituție.
Această creștere a avut loc și într-un an în care economia dominicană a crescut cu doar 2,1%, cel mai lent ritm din ultimul deceniu, ceea ce demonstrează o dependență structurală de industria automobilelor care transcende ciclul economic.
Pentru a pune amploarea fenomenului în perspectivă: potrivit ONE, țara înregistrează 574 de vehicule la mia de locuitori, una dintre cele mai mari rate din America Latină.
Observația deschide o discuție din ce în ce mai frecventă în rândul urbaniștilor și specialiștilor în mobilitate: modul în care orașele cresc poate fi la fel de decisiv ca numărul de clădiri construite.
În ultimii ani, o mare parte a expansiunii rezidențiale s-a mutat spre zonele periferice, impulsionată de disponibilitatea terenurilor și de căutarea unor locuințe mai accesibile sau mai mari.
Însuși ONE a documentat faptul că creșterea urbană a provinciei Dominicane a depășit semnificativ rata de creștere a populației, ceea ce a redus densitatea tuturor orașelor studiate și a extins extinderea urbană dincolo de ceea ce ar putea explica demografia singură.
În Santiago, suprafața urbană a crescut cu 35% între 2001 și 2021, potrivit unui studiu susținut de Asociația Dezvoltatorilor și Constructorilor de Locuințe din Cibao, publicat în revista Arquitexto în 2022.
Consecința este că mii de oameni trebuie să parcurgă distanțe din ce în ce mai lungi pentru a ajunge la locurile de muncă, școli, spitale sau centre comerciale. Fiecare călătorie suplimentară înseamnă mai mult combustibil, mai multă aglomerație și un consum mai mare de energie.
Din această perspectivă, amprenta ecologică a unei locuințe nu depinde doar de materialele folosite pentru construirea ei sau de eficiența aparatelor electrocasnice. De asemenea, este legată de numărul de kilometri pe care oamenii îi parcurg zilnic.
Creștere care necesită mai multe resurse
Timp de ani de zile, expansiunea imobiliară a fost prezentată ca una dintre cele mai vizibile expresii ale dinamismului economic dominican.
Proiectele rezidențiale, turistice și comerciale generează locuri de muncă, atrag investiții și contribuie la creșterea PIB-ului. Însă raportul ONE ne invită să luăm în considerare o altă dimensiune a fenomenului.
Pe măsură ce orașele se extind, crește și nevoia de a produce electricitate, de a construi infrastructură de transport, de a extinde rețelele de distribuție și de a aproviziona o populație urbană în continuă creștere.
Cu alte cuvinte, creșterea fizică a teritoriului are un cost energetic care nu face întotdeauna parte din analizele economice tradiționale.
Întrebarea nu mai este doar câte locuințe se construiesc sau cât capital mobilizează sectorul. Este vorba și despre cât de mult consum de energie generează această creștere și cum afectează emisiile naționale.
Cealaltă față a poveștii
Perspectiva nu este în întregime negativă. În timp ce emisiile asociate cu cererea de energie sunt în creștere, țara accelerează și integrarea surselor de energie regenerabilă.
Ministrul Energiei și Minelor, Joel Santos, a declarat ieri, 8 iunie, că puterea instalată a energiilor regenerabile neconvenționale depășește în prezent 2.000 de megawați, față de 555 MW înregistrați în 2020, cu o proiecție de a ajunge la 2.600 MW până în 2028.
Cu toate acestea, provocarea rămâne complexă. Tranziția energetică depinde nu doar de producerea de energie electrică mai curată, ci și de moderarea ratei de creștere a consumului de energie asociat orașelor, transporturilor și noilor activități economice. În acest context, dezbaterea despre viitorul urban al țării încetează să mai fie exclusiv despre imobiliare sau economie și devine o conversație despre energie.
Lecturi recomandate:
