Auditurile interne și verificările încrucișate ale autorizațiilor ar dezvălui: facturarea în intervale de vârstă nepotrivite, inconsecvențe între autorizații și populația țintă, precum și utilizarea vaccinurilor de la Ministerul Sănătății în servicii facturate ca private.
SANTO DOMINGO. – Cererea de măsuri coercitive în cazul „Operațiunii Cobra” detaliază cifre, limite, nereguli și fluxuri de plăți în două domenii esențiale: vaccinarea și nutriția, aspecte care au un impact direct asupra populațiilor vulnerabile.
Dosarul include și informații suplimentare privind mecanismele financiare și achiziționarea de bunuri care, în opinia Parchetului Specializat pentru Urmărirea Corupției Administrative (PEPCA), reprezintăindicii de fraudă.
Spre deosebire de acoperirea publică inițială, care se baza pe cifre globale și nume de companii, dosarul PEPCA introduce date specifice despre bunuri care au un impact direct asupra vieții copiilor, pacienților cu boli cronice, vârstnicilor și persoanelor cu vulnerabilități nutriționale.
Cifrele referitoare la vaccinuri și suplimente, ambele linii de acțiune în domeniul sănătății publice, arată că, potrivit documentului, presupusele deturnări de fonduri nu au afectat doar finanțele instituționale și publice, ci și componente sensibile ale sistemului de protecție socială.
Potrivit Biroului Procurorului General, datele conținute în dosar arată sume de milioane de dolari, limite în creștere, produse specifice și practici contabile care indică presupuse nereguli în programele de vaccinare și nutriție pentru membrii SeNaSa.
Vaccinarea: peste 1,482 miliarde RD$ în plăți
PEPCA documentează că, între ianuarie 2021 și septembrie 2025, SeNaSa a plătit1.482.863.701,40 pentru servicii de vaccinare.
Documentul include tabele complete cu distribuția lunară a cheltuielilor, indicând faptul că, potrivit Parchetului General, unele dintre facturi au prezentat inconsecvențe, inclusiv vaccinuri facturate în afara intervalelor de vârstă corespunzătoare; autorizații care nu corespundeau populației țintă și servicii facturate cu produse provenite din sistemul public de distribuție al Ministerului Sănătății, ceea ce, potrivit PEPCA, ar implica faptul că bunurile deja distribuite de stat au fost facturate ca fiind private.
Prezentarea acestor cifre în dosar sugerează, potrivit Parchetului, un impact direct asupra furnizării de servicii preventive pentru copii, vârstnici și grupuri vulnerabile, al căror acces la vaccinuri depinde de integritatea schemei publice de plată a asigurărilor sociale.
Conform solicitării de constrângere, în perioada respectivă, auditurile interne și verificările încrucișate ale autorizațiilor ar releva: facturarea în intervale de vârstă care nu corespund, neconcordanțe între autorizații și populația țintă și utilizarea vaccinurilor de la Ministerul Sănătății în servicii facturate ca private.
Potrivit Parchetului, aceste constatări ar compromite furnizarea corespunzătoare a serviciilor preventive și ar putea constitui încălcări ale articolului 33 din Legea 87-01, care impune gestionarea corespunzătoare a serviciilor din cadrul Planului de Sănătate de Bază.
Nutriție: 30.000 de servicii lunare
Dosarul dedică o altă secțiune centrală contractelor companiei Nutrimed / Nutri-med CAS, detaliind kiturile nutriționale, cantitățile și prețurile acestora. Primul domeniu de aplicare contractual propriu-zis și, prin urmare, baza de calcul a sumelor inițiale, includea cel puțin 15.233 de servicii, rezultatul adunării limitelor definite explicit.
| Kit | Cost unitar | Frecvenţă | Limită de membri/servicii |
| Kitul 1 | 3.275 RD$ | Trimestrial | 1.932 de servicii |
| Kitul 2 (2a și 2b) | 1.585 RD$ | Lunar | (În documentul prezentat nu este stabilită nicio limită cantitativă) |
| Kitul 3 | 5.275 RD$ | Lunar | 13.301 servicii lunare |
Actele adiționale citate în dosar au majorat limitele la 30.727 de servicii lunare după modificări contractuale succesive, iar potrivit Parchetului General, volumul și modalitatea acestor plăți constituie dovezi de spălare de bani, tipificată în articolele 2 și 3 din Legea 155-17, din cauza presupusei canalizări a fondurilor prin intermediul unor societăți interpuse.
Biroul Procurorului General susține că aceste kituri au devenit un canal prin care au fost generate fluxuri de plăți care fac parte din presupusa schemă.
Documentul subliniază efectul asupra populațiilor care depind de aceste suplimente pentru tratamente metabolice, susținere imunitară și recuperare nutrițională.
Cadrul juridic
Dosarul care susține acuzațiile împotriva a zece persoane identifică cadrul legal care, potrivit procurorilor, a fost încălcat de rețea, sintetizat ca fiind corupție administrativă, spălare de bani, luare de mită și achiziții publice.
Cererea de constrângere indică faptul că acțiunile investigate încalcă mai multe prevederi legale:
Codul penal: asociere la infracțiuni, prevaricări și delapidare (art. 265–266, 166, 172, 174).
Legea 155-17 privind spălarea banilor: clasificare și factori agravanți (art. 2, 3, 9).
Legea 448-06 privind luarea de mită în comerț și investiții.
Legea 41-08 privind serviciul public: îndatoriri, probitate și conflicte de interese (art. 80 și următoarele).
Legea 340-06 privind achizițiile și contractele: Interdicții și descalificări (art. 14, 15, 66).
Legea privind securitatea socială 87-01: utilizarea fondurilor și serviciilor (art. 31, 33, 46).
Vehicule, conturi și rezervări
Deși dosarul se concentrează pe programele de sănătate, Parchetul descrie și alte elemente ale presupusei scheme, cum ar fi achiziționarea vehiculului Lincoln Navigator 2020, la 29 iunie 2020, finanțată prin contul 803-978105 pe numele soției lui José Pablo Ortiz Giráldez, identificată în dosar ca operatorul financiar al rețelei.
Structura societăților-fantomă utilizată, conform dosarului, pentru facturare fără sprijin și retragere imediată a fondurilor, cu presupusa încălcare a Legii 155-17 și a principiilor achizițiilor publice.
Impactul asupra Rezervelor Tehnice, estimat la 15.921.369.659,62 RD$, o cifră înregistrată cu o precizie de sută în dosar și pe care procurorii o leagă de încălcări ale gestionării resurselor din Legea 87-01.
Mecanisme financiare și fluxuri paralele
Deși accentul cazului se pune pe programele de sănătate, documentul include și elemente suplimentare care, potrivit PEPCA, descriu funcționarea presupusei scheme:
- Achiziționarea unui vehicul Lincoln Navigator din 2020, dobândit pe 29 iunie 2020, înainte de numirea oficială, și finanțat prin contul bancar numărul 803-978105, a cărui proprietară, conform dosarului, este soția lui José Pablo Ortiz Giráldez.
- Liste de societăți-fantomă legate de facturare fără sprijin operațional, despre care se presupune că sunt utilizate pentru transferuri și retrageri imediate de fonduri.
- Fluxuri interne de distribuție, inclusiv procente și roluri în cadrul structurii, potrivit Biroului Procurorului General.
- Impactul cumulativ asupra Rezervelor Tehnice ale SeNaSa, pe care dosarul le estimează la 15.921.369.659,62 RD$ până la sfârșitul anului 2024.
În ceea ce privește spălarea banilor, dosarul oferă o listă extinsă de societăți-fantomă, descrise de procurori ca entități folosite pentru emiterea de facturi fictive, primirea de transferuri și efectuarea de retrageri imediate de numerar, cu scopul de a canaliza plăți care, potrivit Parchetului General, erau distribuite în cadrul rețelei.
Documentația menționează existența unor procente specifice care au fost aplicate sumelor plătite contractorilor, precum și implicarea lui Ortiz Giráldez în colectarea fondurilor, conform celor susținute de PEPCA.
Luate împreună, cererea PEPCA de măsuri coercitive prezintă o narațiune detaliată despre funcționarea presupusei rețele, cu cifre, date, sume și nume.
Toate informațiile descrise mai sus provin exclusiv din dosarul depus la instanță, care susține acuzațiile Parchetului în cazul „Operațiunii Cobra”.
