Se preconizează că creșterea va încetini în 24 din cele 33 de țări din regiune până în 2026, în timp ce doar șapte sunt proiectate să accelereze
Economiile din America Latină și Caraibe sunt așteptate să crească în medie cu 2,2% în 2026, conform proiecțiilor actualizate publicate luni de Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL), reprezentând o ușoară revizuire descendentă față de 2,3% estimat în decembrie 2025.
Conform comunicatului organizației, acest rezultat reflectă un mediu extern mai complex decât se anticipa la sfârșitul anului trecut, caracterizat de tensiuni geopolitice mai mari, condiții financiare restrictive și reapariția presiunilor inflaționiste la nivel global.
Cifrele indică faptul că majoritatea țărilor se confruntă cu o încetinire, cu excepția Republicii Dominicane, care înregistrează o redresare semnificativă a proiecției Produsului Intern Brut (PIB) pentru anul viitor, care va crește de la 2,1% în 2025 la 4% în 2026. Organizația a proiectat o creștere de 3,6% pentru națiunea caraibiană pentru anul în curs.
Conform Comisiei Economice Regionale a Națiunilor Unite, încetinirea preconizată este generalizată. Se preconizează că creșterea va decelera în 24 din cele 33 de țări ale regiunii până în 2026, în timp ce doar șapte sunt proiectate să accelereze. Dacă această proiecție se materializează, regiunea va fi înregistrat patru ani consecutivi cu rate de creștere de aproximativ 2,3%, demonstrând un model de potențial de creștere slab.
Un context internațional mai restrictiv
Deteriorarea mediului extern este unul dintre principalii factori care stau la baza revizuirii în jos a proiecțiilor de creștere regională, potrivit CEPAL. În primele patru luni ale acestui an, creșterea tensiunilor geopolitice și conflictul armat din Orientul Mijlociu au amplificat incertitudinea și volatilitatea globală pe piețele financiare și de mărfuri.
În special, prețul mediu al petrolului* în primele trei săptămâni ale lunii aprilie a fost cu 74% mai mare decât prețul mediu din decembrie 2025, generând presiuni inflaționiste la nivel global și crescând costurile de producție și transport. Această situație este agravată de creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, de încetinirea creșterii economice în rândul unora dintre principalii parteneri comerciali ai regiunii, cum ar fi zona euro, China și India, și de un comerț internațional mai puțin dinamic în general. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) estimează că volumul comerțului global cu bunuri și servicii va crește cu 2,7% în 2026, după o creștere de 4,7% în 2025.
În acest context al inflației mai mari și al perspectivelor de creștere reduse, principalele bănci centrale au adoptat poziții mai prudente, menținând condiții financiare mai puțin favorabile comparativ cu cele așteptate la sfârșitul anului trecut, notează agenția.
Cererea agregată internă a fost limitată
CEPALC estimează că creșterea regională va fi limitată în principal de consumul privat mai lent. Deși investițiile dau semne de redresare, acestea rămân moderate în majoritatea țărilor.
În a doua jumătate a anului 2025, se observase deja o încetinire a activității economice, în special în principalele economii ale regiunii, o tendință care a continuat și în 2026.
În conformitate cu ritmul mai lent al activității economice, se preconizează că ocuparea forței de muncă în economiile Americii Latine și Caraibe va crește, de asemenea, moderat, cu o creștere estimată de aproximativ 1,1% în 2026, după 1,5% observat în 2025. Între timp, se așteaptă ca efectele presiunilor inflaționiste globale să impulsioneze inflația în regiune, plasând rata mediană peste 3% în cursul anului 2026, comparativ cu 2,4% observat în 2025. Această situație este deosebit de relevantă în economiile Americii de Sud, unde persistă presiunile legate de volatilitatea cursului de schimb și de impactul creșterii costurilor pentru factorii de producție importați și transport.
Performanța eterogenă a activității economice între țări și subregiuni
În total, nouă țări ar urma să crească cu 4% sau mai mult, opt țări ar urma să crească între 3% și mai puțin de 4%, 13 ar urma să se extindă sub acest nivel, iar trei ar urma să înregistreze contracții.
La nivel subregional, CEPALC estimează că:
- America de Sud va crește cu 2,4% în 2026, față de 2,9% în 2025, reflectând o încetinire a majorității economiilor din subregiune.
- În America Centrală, se preconizează că creșterea economică va tempera în 2026 față de 2025, ajungând la 2,2% în 2026 față de 2,3% anul trecut. Acest rezultat este influențat de contracțiile preconizate din Cuba și Haiti. Excluzând aceste două economii, rata medie de creștere ar fi de 3,9% în 2026, reprezentând o ușoară creștere față de 3,8% observat în 2025.
- În Caraibe, unde se vorbește limba engleză și neerlandeză, creșterea preconizată pentru 2026 este de 5,6%, puțin mai mare decât cea de 5,5% proiectată pentru 2025. Acest rezultat este influențat de creșterea economică ridicată preconizată în Guyana. Dacă Guyana ar fi exclusă, media regională preconizată ar fi de 1,2%, comparativ cu 2,0% pentru 2025.
Riscuri semnificative persistă
Evaluarea riscurilor din regiune ia în considerare factorii care, dacă se materializează, ar putea duce la revizuiri în jos ale proiecțiilor de creștere așteptate pentru anul curent. Aceste riscuri includ condiții financiare persistente și restrictive, presiuni inflaționiste legate de creșterea prețurilor la energie și alimente, volatilitatea piețelor internaționale, vulnerabilitatea țărilor la șocuri externe și cererea internă slabă în mai multe economii din regiune.
În unele țări, factorii structurali precum constrângerile externe, spațiul de manevră limitat în materie de politici și deficiențele instituționale ar putea, de asemenea, afecta performanța economică.
Provocări structurale
Conform raportului, scenariul actual evidențiază provocările structurale cu care se confruntă regiunea, în special creșterea economică tendință scăzută, expunerea ridicată la șocuri externe și necesitatea consolidării factorilor interni de creștere.
CEPALC propune extinderea mobilizării resurselor interne și externe și consolidarea guvernanței ca factori fundamentali pentru promovarea politicilor care stimulează investițiile, cresc productivitatea și consolidează reziliența macroeconomică, într-un mediu global din ce în ce mai incert.
Lecturi recomandate:
- Harvard: Republica Dominicană va crește cu 3,82% până în 2034 și va fi una dintre cele mai dinamice economii din lume
- Economia dominicană conduce creșterea regională: Banca Mondială estimează o creștere de 4,5% până în 2026
- Banca Mondială susține că Republica Dominicană se numără printre economiile cu cel mai mare potențial de creștere din America Latină și Caraibe
