Anunțata penurie de combustibil pentru aviația comercială din Cuba ar putea afecta zborurile operate de compania aeriană dominicană Air Century, care deservește ruta Santo Domingo-Havana. În prezent, compania este singura care menține servicii regulate între cele două țări, cu două zboruri săptămânale de pe Aeroportul Internațional Dr. Joaquín Balaguer (El Higüero)din Santo Domingo Nord, un terminal operat de Aeropuertos Dominicanos XXI (Aerodom).
Nicio companie aeriană nu operează zboruri către insula Caraibelor de pe Aeroportul Internațional Las Américas (AILA), José Francisco Peña Gómez, care concentrează conectivitatea pe această singură alternativă.
Impactul potențial vine după ce guvernul cubanez a informat companiile aeriene internaționale care operează pe insulă că, începând de luni, țara va rămâne fără combustibil pentru aviație. Avertismentul a fost confirmat de EFE, care a citat două surse din industrie și a detaliat că mesajul oficial a fost adresat piloților și controlorilor de trafic aerian din cauza deficitului de kerosen, care afectează toate aeroporturile internaționale cubaneze.
Ordinul executiv al SUA și scăderea ofertei de petrol
Deficitul de combustibil pentru aviație este legat de ordinul executiv semnat pe 29 ianuarie de președintele american Donald Trump, intitulat „Abordarea amenințărilor din partea guvernului Cubei la adresa Statelor Unite”. Decretul include tarife suplimentare pentru țările care furnizează petrol națiunii caraibiene și acordă Departamentului Comerțului autoritatea de a identifica țările implicate, în timp ce Departamentul de Stat ar urma să stabilească cuantumul tarifelor.
Washingtonul susține că Cuba reprezintă o amenințare la adresa securității sale naționale și acuză guvernul lui Miguel Díaz-Canel că se aliniază cu Rusia, China și Iranul, furnizează infrastructură de informații puterilor străine și adăpostește organizații precum Hezbollah și Hamas. Aceste măsuri vin pe lângă o criză structurală: producția locală abia acoperă 40% din necesarul de energie, în timp ce insula importa până de curând aproximativ 60.000 de barili pe zi din țări precum Venezuela, Mexic, Rusia și Algeria.
Situația s-a înrăutățit în decembrie, când transporturile venezuelene au încetat în urma capturării fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană pe 3 ianuarie. Mexicul, care în 2025 a furnizat aproximativ 44% din importurile de petrol ale Cubei, aproximativ 17.200 de barili pe zi, și-a eliminat practic transporturile în ianuarie sub presiunea Washingtonului.
Plan de urgență și efectele asupra turismului și serviciilor
Confruntat cu o lipsă de combustibil importat, guvernul Díaz-Canel a anunțat un plan de urgență care intră în vigoare săptămâna aceasta. Măsurile includ oprirea vânzărilor de motorină către public, reducerea săptămânii de lucru la patru zile, reducerea programului de lucru în spitale și cabinete, suspendarea intervențiilor chirurgicale non-urgente, restricționarea drastică a transportului interprovincial și închiderea hotelurilor turistice din cheile nordice din cauza penelor de curent.
Turismul, protejat din punct de vedere istoric ca motor economic, dădea deja semne de slăbire. Datele oficiale indică faptul că în 2025 insula a primit cu 18% mai puțini vizitatori decât în anul precedent și cu 62% mai puțini decât recordul de 4,7 milioane atins în 2018. Închiderea complexelor hoteliere din cauza lipsei de combustibil este un eveniment neobișnuit în țară, unde aceste facilități au rămas de obicei operaționale chiar și în timpul dezastrelor naturale.
Situația de urgență nu este complet nouă. În decembrie, Compania Aviatică Cubaneză avertizase cu privire la „indisponibilitatea” combustibilului JET-A1 pe aeroporturile naționale, deși situația a fost ameliorată temporar la momentul respectiv odată cu sosirea unei nave cisternă.
Avertismente internaționale și căutare de sprijin
Experți precum Jorge Piñón, de la Institutul de Energie al Universității din Texas, au indicat că, fără noi transporturi de petrol, Cuba s-ar putea confrunta cu un colaps economic total în martie. Țara produce aproximativ 40.000 de barili de țiței greu pe zi - în principal pentru centralele termoelectrice - dar trebuie să importe cel puțin încă 60.000 de barili pentru a susține producția de energie electrică și serviciile esențiale.
De la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov,a declarat luni că „situația din Cuba este cu adevărat critică” și că Rusia menține contacte diplomatice pentru a discuta posibile soluții și a oferi asistență. Între timp, secretarul de stat american Marco Rubioa declarat recent că guvernul său „ar dori să vadă” o schimbare de regim pe insulă, fără a specifica însă nicio acțiune concretă.
La sfârșitul lunii ianuarie, Cuba a declarat „stare de urgență internațională” în urma anunțării tarifelor americane. Între timp, Mexicul a trimis peste 800 de tone de ajutor umanitar pe două nave militare, potrivit președintelui Claudia Sheinbaum, care a afirmat că canalele diplomatice rămân deschise cu Washingtonul pentru a încerca reluarea aprovizionării cu țiței.
Ambasadorul cubanez în Mexic, Eugenio Martínez, a declarat că ajutorul va contribui la atenuarea consecințelor a ceea ce a descris drept un „război economic” și a mulțumit public guvernului mexican pentru sprijinul acordat. Cu toate acestea, avertismentul adresat companiilor aeriene evidențiază amploarea unei crize care a atins deja sistemul aeroportuar și ar putea afecta conectivitatea aeriană regională, inclusiv singura rută regulată dintre Republica Dominicană și Cuba.
Lecturi recomandate:
