Economistul Magin Diaz a declarat anul trecut că peste 300 de milioane de dolari au fost importate din Ucraina în fier și oțel.
SANTO DOMINGO – Dacă războiul din Ucraina continuă, unele materiale de construcție ar putea crește în preț și ar putea deveni rare. Atât Rusia, cât și Ucraina se numără printre principalii producători mondiali de fier și oțel, așa că, dacă conflictul dintre cele două țări persistă, situația va deveni complicată pentru comerțul global, iar cei din sectorul construcțiilor care depind de aceste piețe nu fac excepție.
Arturo Espinal, președintele Asociației Magazinelor de Feronerie (ASODEFE) și Fermín Acosta, președintele Constructora Crisfer, afirmă că, pe termen scurt sau mediu, invazia Rusiei în Ucraina va ajunge să afecteze negativ economiile țărilor și că, cu cât conflictul durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru toate sectoarele.
„Ucraina și Rusia se numără printre principalii producători de oțel, dar și Turcia produce oțel. Totuși, faptul că există acest conflict între cele două țări va afecta toate regiunile; acest oțel nu va fi recepționat normal pe piața internațională”, explică Espinal.
Pentru Acosta, fost președinte al Asociației Constructorilor de Locuințe (ACOPROVI), este dificil de estimat cât de mult va ajunge impactul economic asupra lumii, „deoarece cu siguranță puțin sau mult va fi negativ, dar nu se știe cât va dura această situație și, cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru toată lumea”.
Reprezentantul magazinului de hardware susține că există o serie de factori economici, cum ar fi scăderile pieței bursiere, pe lângă toate restricțiile economice impuse Rusiei, care se vor traduce în cele din urmă în creșteri de prețuri și penurie a acestor produse, „ceea ce este și mai rău”.
„Cu siguranță va avea un impact negativ. Din punctul meu de vedere, nu este încă posibil să spunem cât de departe va merge, deoarece nu știm cât va dura. Sperăm să se poată rezolva rapid și în cel mai bun mod posibil, iar dacă se prelungește, ar putea duce la o creștere a prețurilor și la o penurie de materiale, iar consecințele sunt imprevizibile”, a declarat Acosta.
Espinal a spus că consecințele s-ar putea extinde dincolo de sectorul construcțiilor, afectând numeroase produse alimentare și bunuri importate din alte țări. „Chiar dacă este departe, ne afectează pe noi, deoarece lumea este interconectată și nu putem vedea nimic întâmplându-se în afara împrejurimilor noastre imediate dacă se întâmplă în altă parte a planetei.”.
Potrivit lui Acosta, economia se bazează pe perspectivă și percepție. Dacă oamenii percep riscuri și instabilitate, economia devine dificilă, inflația crește vertiginos, prețurile cresc, monedele fluctuează, iar acest lucru poate afecta nu doar construcțiile, ci întreaga economie. Însăși banca centrală a avertizat instituțiile de intermediere financiară să ia măsuri în acest sens.
Ce spun economiștii
Magin Díaz, economist, consideră că situația dintre Rusia și Ucraina reprezintă cea mai mare sursă de incertitudine pentru întreaga lume în 2022.
Într-un interviu de luni trecută la „micul dejun tematic privind perspectivele, orizonturile și provocările economice ale anului 2022”, Díaz a declarat că această criză a avut un impact asupra prețurilor petrolului, gazelor naturale și cărbunelui, afectând prețurile combustibililor, sectorul energiei electrice și comerțul. „Anul trecut, am importat fier și oțel din Ucraina în valoare de peste 300 de milioane de dolari, iar luna trecută cel puțin 15% din turismul nostru a provenit din Rusia și Ucraina.”
„Guvernul dominican va trebui să facă față creșterii prețurilor cu subvenții sporite și va trebui să realoce cheltuielile pentru a crea mai multe oportunități pentru sectoarele care au nevoie de ele”, a declarat Díaz, conform informațiilor publicate de Diario Libre.
La evenimentul organizat de Asociația Industriilor din Republica Dominicană (AIRD), economistul Roberto Despradel a mai spus că, în ceea ce privește alimentele, materiile prime și petrolul, comparativ cu prețurile din 2019, grâul este - în prețuri internaționale - cu 48% mai mare decât înainte de pandemie, porumbul cu 88% mai mare, laptele cu 49% mai mare, carnea de porc cu 91,5% mai mare și uleiul de soia cu 133% mai mare.
În plus, lemnul a crescut cu 224%, ureea granulată cu 189%, plasticul ca materie primă cu 65,3% și petrolul cu 66,5%.
„Acestea sunt provocările cu care ne confruntăm astăzi și înțeleg că acesta este motivul pentru care Banca Centrală a decis să își schimbe politica monetară: de la o politică expansionistă la o politică neutră, cu un control puțin mai mare, pentru a nu ajunge să alimenteze inflația pe care o importăm”, a declarat Despradel.
