Un studiu condus de australieni și britanici leagă îmbătrânirea biologică mai rapidă de închiriere în comparație cu deținerea unei locuințe, indiferent dacă proprietarul deține locuințe sociale sau private.
Studiul, publicat în revista „BMJ”, a fost condus de cercetători de la Centrul de Cercetare a Locuințelor de la Universitatea din Adelaide, Australia, și de la Institutul de Cercetări Sociale și Economice de la Universitatea din Essex, Colchester, Marea Britanie, potrivit ziarului Europa Press, Madrid, Spania.
Rezultatele sugerează că impactul biologic al închirierii, spre deosebire de locuințele ocupate de proprietari, este aproape dublu față de cel al șomajului față de deținerea unui loc de muncă plătit. Din fericire, aceste efecte sunt reversibile, subliniind importanța politicii locuințelor în îmbunătățirea sănătății, spun cercetătorii.
Numeroase aspecte ale locuințelor sunt asociate cu sănătatea fizică și mintală, inclusiv frigul, mucegaiul, supraaglomerarea, riscul de accidentare, stresul și stigmatizarea. Însă nu este complet clar cum anume acești factori și-ar putea exercita efectele, notează cercetătorii.
Pentru a explora mai departe acest aspect, cercetătorii s-au bazat pe informații epigenetice, împreună cu date din sondaje sociale și semne de îmbătrânire biologică, surprinse prin dovezi ale metilării ADN-ului în sânge. Epigenetica descrie modul în care comportamentele și factorii de mediu pot declanșa schimbări care modifică modul în care funcționează genele, în timp ce metilarea ADN-ului este o modificare chimică a ADN-ului care poate altera expresia genelor, notează publicația.
Aceștia au folosit date reprezentative din Studiul Longitudinal al Gospodăriilor din Marea Britanie (UKHLS, denumit în mod obișnuit Understanding Society) și răspunsuri din Sondajul Panel al Gospodăriilor Britanice (BHPS), care a devenit, de asemenea, parte a Understanding Society.
Aceștia au extras informații disponibile din UKHLS privind elementele materiale ale locuințelor: regimul de ocupare; tipul de construcție; sprijinul financiar guvernamental disponibil chiriașilor; prezența încălzirii centrale ca indicator al unei călduri adecvate; și amplasarea în zone urbane sau rurale. Au fost incluse și elemente psihosociale: costurile locuințelor; restanțele la chirie; supraaglomerarea; și schimbarea așteptărilor și preferințelor.
Ulterior, au fost colectate informații suplimentare despre sănătate de la cei 1.420 de respondenți BHPS și au fost prelevate probe de sânge pentru analiza metilării ADN-ului. Informațiile privind circumstanțele istorice de locuit au fost obținute prin centralizarea răspunsurilor din ultimii 10 ani ai sondajului BHPS pentru fiecare respondent.
În analiza tuturor datelor, cercetătorii au luat în considerare factorii potențial influenți: sexul, naționalitatea, nivelul de educație, statutul socioeconomic, dieta, stresul cumulativ, dificultățile financiare, mediul urban, greutatea (IMC) și fumatul. Deoarece rata îmbătrânirii biologice accelerează odată cu îmbătrânirea cronologică, acest aspect a fost luat în considerare și el.
Analiza a arătat că locuința închiriată într-o locuință privată este asociată cu o îmbătrânire biologică mai rapidă. În plus, impactul închirierii private, spre deosebire de proprietatea directă (fără ipotecă), a fost aproape de două ori mai mare decât cel al șomajului față de cel al unui angajat. De asemenea, a fost cu 50% mai mare decât faptul de a fi fost fumător comparativ cu faptul de a nu fi fumat niciodată.
Când s-au adăugat la acestea circumstanțele istorice legate de locuințe, întârzierile repetate în achiziționarea unei locuințe și expunerea la poluare și probleme de mediu au fost, de asemenea, asociate cu o îmbătrânire biologică mai rapidă. Cu toate acestea, locuința în locuințe sociale, cu costul mai mic și o securitate mai mare a proprietății, nu a fost diferită de achiziționarea unei locuințe în ceea ce privește asocierea sa cu îmbătrânirea biologică, odată ce au fost incluse variabile suplimentare legate de locuințe.
Cercetătorii subliniază că acesta este un studiu observațional și, ca atare, nu poate stabili o cauzalitate. De asemenea, recunosc câteva limitări ale descoperirilor lor. De exemplu, nu au existat măsuri contemporane ale calității locuințelor, iar datele privind metilarea ADN-ului au provenit doar de la respondenți albi europeni.
„Rezultatele noastre sugerează că circumstanțele dificile legate de locuințe afectează negativ sănătatea prin accelerarea îmbătrânirii biologice. Cu toate acestea, îmbătrânirea biologică este reversibilă, subliniind potențialul semnificativ al schimbărilor în politicile privind locuințele pentru îmbunătățirea sănătății”, afirmă aceștia.
Aceștia sugerează că descoperirile lor sunt probabil relevante pentru locuințe și sănătate în alte țări, în special în țările cu politici similare în domeniul locuințelor. „Ceea ce înseamnă să fii chiriaș privat nu este bătut în cuie, ci depinde mai degrabă de deciziile politice, care până în prezent au prioritizat proprietarii și investitorii în detrimentul chiriașilor”, adaugă ei.
„Politicile de reducere a stresului și incertitudinii asociate cu închirierea privată, cum ar fi încetarea evacuărilor «fără vină», limitarea creșterilor chiriilor și îmbunătățirea condițiilor, pot contribui într-o oarecare măsură la reducerea impactului negativ al închirierii private”, conchide raportul.
