SANTO DOMINGO. – Asociația Hotelieră și de Turism din Republica Dominicană (Asonahores ) și-a exprimat respingerea fermă a proiectului de lege care modifică Legea generală privind gestionarea și coprocesarea deșeurilor solide (Legea 225-20) , aprobată recent în Camera Deputaților, deoarece, potrivit entității, ignoră complet sargasul , în ciuda impactului său direct și masiv asupra sectorului turistic.
„Turismul și mediul înconjurător în Republica Dominicană necesită o lege privind deșeurile solide care nu numai să colecteze gunoiul, ci și să protejeze zonele de coastă, să promoveze economia circulară și să încurajeze competitivitatea turismului”, a declarat organizația, exprimându-și „surprinderea față de inacțiunea Congresului în ceea ce privește efectele adverse ale sargasului” și deplângând faptul că proiectul de lege nu îl declară drept deșeu solid, ceea ce, în opinia sa, împiedică eliminarea corespunzătoare a acestuia.
Prin urmare, spune Asonahores, legea nu include mecanisme sau stimulente pentru colectarea, valorificarea sau eliminarea acesteia, chiar dacă hotelurile alocă milioane de dolari pentru a gestiona tonele din aceste macroalge care ajung pe coastele țării.
Asonahores și-a oferit serviciile legislatorilor pentru a colabora la elaborarea unei legi echilibrate, sustenabile, lipsite de practici monopolistice, propunând un „spațiu de dialog tehnic, pluralist și deschis care să includă sectorul turismului, municipalitățile, sectorul de mediu și mediul academic”.
Alga sargasă a discordiei
Pe lângă includerea explicită a sargasului ca deșeu solid în text, Asonahores a sugerat legislatorilor crearea unui trust național cuprinzător pentru gestionarea și valorificarea macroalgelor care se acumulează în cantități mari pe coastele țării și a căror curățare și eliminare finală costă afacerile din domeniul turismului între 30 și 70 de milioane de dolari în fiecare lună.
În iunie, Asonahores propusese deja crearea acestui trust pentru a coordona eforturile publice, private și academice în vederea abordării ciclului complet al macroalgei, de la colectarea acesteia pe mare și pe uscat până la eliminarea sau valorificarea finală, subliniind în special lipsa de coordonare și barierele care apar atunci când sargasul nu este clasificat drept deșeu special.
În același timp, Asonahores a apreciat inițiativele existente, cum ar fi Masa Rotundă Prezidențială Sargazsau proiectele cu Uniunea Europeană și Banca Interamericană de Dezvoltare, precum și rețeaua universitară, dar avertizează că încă lipsesc integrarea și un cadru juridic adecvat.
Organizația solicită, de asemenea, o revizuire a mecanismelor de taxare, astfel încât acestea să se bazeze pe generarea reală de deșeuri și nu pe veniturile brute, precum și eliminarea restricțiilor care pot favoriza monopolurile și asigura concurența.
Industria hotelieră sugerează respectarea și protejarea autonomia municipală
Ce presupune proiectul?
Proiectul de lege modifică Legea 225-20 cu câteva modificări cheie care au provocat o reacție din partea industriei hoteliere (a doua dezbatere în Camera Deputaților, în curs de soluționare în Senat):
- Introduce taxe speciale percepute companiilor, calculate pe baza venitului brut și a dimensiunii companiei, fără a lua în considerare cantitatea reală de deșeuri generate.
- Autorizează creșterea resurselor pentru administrațiile locale, printr-un fond și contribuții pe cap de locuitor începând cu 2026, pentru colectarea deșeurilor municipale și echipamente.
- Stabilește limite pentru mai multe companii de gestionare a deșeurilor și restricționează noile infrastructuri de valorificare energetică a deșeurilor.
În concluzie
Monopol și concurență: Asociația din industrie avertizează că legea favorizează practicile monopolistice, restricționează operatorii de gestionare a deșeurilor și limitează inițiativele private de valorificare energetică a deșeurilor, ceea ce ar slăbi concurența.
Impact asupra certificărilor internaționale: Aceștia recunosc că stațiunile turistice sunt certificate conform standardelor de sustenabilitate, iar reforma pune în pericol aceste acreditări prin ignorarea proceselor actuale de valorificare energetică a deșeurilor.
Denaturări fiscale: Aceștia critică faptul că contribuția specială se bazează pe venitul brut și nu pe generarea reală de deșeuri, ceea ce este nedrept față de companiile cu venituri mari, dar cu o generare redusă de deșeuri, cum ar fi agențiile de turism.
Lipsă de coordonare instituțională: Aceștia subliniază faptul că propunerea perturbă eforturile comune dintre sectorul public și cel privat, generând haos instituțional și afectând guvernanța de mediu.
Autonomie municipală: Asonahores avertizează că centralizarea taxelor și a resurselor subminează autonomia locală, compromițând potențial gestionarea eficientă a deșeurilor la nivel municipal.
